12 februarie 2026, ora 15:10

Sportivul ucrainean de skeleton Vladislav Gheraskevici a fost exclus de la Jocurile Olimpice de iarnă după ce a refuzat să renunțe la casca pe care erau reprezentate portretele sportivilor ucraineni decedați în războiul din Ucraina. Decizia, care include retragerea acreditării și obligativitatea de a părăsi competiția, a stârnit controverse. Sportivul a anunțat că va contesta sancțiunea la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, iar critici din lumea sportului susțin că aceasta este nedreaptă.

Președinta Comitetului Internațional Olimpic, Kirsty Coventry, îl aștepta pe Gheraskevici în vârful pistei în jurul orei 8:15, joi dimineață, cu aproximativ 75 de minute înainte de startul probei masculine de skeleton. Cei doi au intrat într-o zonă privată și au discutat scurt, însă Coventry nu a reușit să-l convingă pe sportiv să renunțe la decizie, transmite Digi24.

„E greu de spus sau de pus în cuvinte. Este un gol”, a afirmat sportivul.

Coventry a vorbit ulterior cu reporterii, cu lacrimi în ochi: „ Este un mesaj de memorie și nimeni nu contestă asta”.

Anterior, președintele Zelenski a subliniat că astfel de acțiuni sunt esențiale pentru a transmite adevărul unei audiențe globale. Șeful statului a insistat că omagiul adus celor decedați nu poate fi considerat o încălcare a regulilor sportive sau un gest pur politic: „Acest adevăr nu poate fi incomod, nepotrivit sau numit acțiune politică în competițiile sportive. Este un reminder pentru întreaga lume despre ce reprezintă Rusia modernă. Ucraina vede acest act ca parte a misiunii sale de protejare a valorilor olimpice”.

De asemenea, Comitetul Olimpic Național al Ucrainei și-a exprimat speranța pentru o decizie corectă, obiectivă și imparțială din partea CIO în raport cu port-drapelul țării la Olimpiada din Italia.

12 februarie 2026, ora 18:45

În cadrul unei anchete în desfășurare, poliția belgiană a efectuat percheziții joi dimineața la mai multe sedii ale Comisiei Europene din Bruxelles, inclusiv la departamentul de buget. Ancheta vizează posibile nereguli în legătură cu vânzarea unor imobile ale Uniunii Europene, care au fost achiziționate de fondul suveran belgian SFPIM pentru suma de 900 de milioane de euro în 2024, potrivit Financial Times. 

Investigația se concentrează pe vânzarea a 23 de clădiri care au fost vândute în perioada în care Johannes Hahn era comisar european pentru buget, un mandat pe care l-a încheiat în 2024. După încheierea mandatului său, Hahn a fost numit trimis special al Uniunii Europene pentru Cipru. 

Conform raportului Curții de Conturi Europene, licitația pentru vânzare a fost marcată de mai multe nereguli. SFPIM a fost singurul ofertant și și-a depus oferta înainte ca Comisia să lanseze apelul oficial pentru licitație. De asemenea, Curtea a constatat că garanția bancară oferită de SFPIM nu îndeplinea cerințele stabilite în licitație și că comitetul de evaluare al Comisiei nu a avut independența necesară, deoarece toți membrii acestuia erau subordonați autorității responsabile.

Parlamentul European a exprimat critici față de modul în care a fost gestionată vânzarea, subliniind îngrijorările legate de procesul cu un singur ofertant. Într-o reacție la acest subiect, Comisia Europeană a declarat că vânzarea clădirilor a respectat procedurile stabilite și că se va coopera pe deplin cu EPPO și autoritățile belgiene pentru a lămuri situația.

Potrivit Comisiei, 17 dintre cele 23 de clădiri vândute continuă să fie închiriate de Comisie după vânzare, iar costul total al acestor închirieri va ajunge la 255 de milioane de euro până în 2029. În ciuda acestora, autoritățile europene sunt încrezătoare că procesul de vânzare a fost realizat în conformitate cu reglementările UE.

Biroul Procurorului Public European (EPPO) a confirmat că activitățile de colectare a probelor sunt în curs de desfășurare, însă nu a oferit mai multe detalii pentru a proteja integritatea investigației.