Doar zece dintre cele 73 de instituții de învățământ care urmează să fie reorganizate în acest an vor fi închise, iar celelalte vor fi transformate în grădinițe sau școli primare. Precizarea a fost făcută de ministrul Educației în plenul Parlamentului, la prezentarea noului Cod al educației, în contextul zvonurilor potrivit cărora sute de școli ar urma să fie lichidate. Deși autoritățile susțin că măsura este necesară și argumentată, opoziția parlamentară afirmă că decizia este greșită și nu va îmbunătăți calitatea studiilor.
Potrivit Ministerului Educației, în cele 73 de școli care vor fi reorganizate, învață acum aproximativ 1.328 de elevi, adică mai puțin 0,5% din numărul total al elevilor din țara noastră.
„Din aceste 73, 63 – rămân în sat. Nu dispar nicăieri. În 10 cazuri, acolo unde sunt 10 copii, școala se închide și rămâne doar grădinița”, a menționat ministrul Educației, Dan Perciun.
Elevii ale căror școli urmează să fie închise vor fi repartizați în alte instituții de învățământ. Autoritățile dau asigurări că transportul școlar va fi gratuit, părinții vor beneficia de sprijin financiar, iar cadrele didactice vor primi indemnizații de relocare și compensarea cheltuielilor de transport. Ministrul Educației a explicat și de ce consideră că sunt reduse șansele ca populația din localitățile în care școlile sunt reorganizate să crească în viitor.
„Iată la Trifăuți se duce. Acoperișul curge, două clase și doi copii în clasă. Bloc sanitar nu-i. Ați merge în sat să vă stabiliți acolo? Trăim într-o ușoară fantezie că peste trei ani de zile va exista un influx de populație în localitatea concretă X”, a subliniat ministrul Educației, Dan Perciun.
Deputații din opoziție au criticat inițiativa.
„Nu poți să vii și să închizi, propuneți ceva care dezvoltă, să vii și să reduci poate oricine înțelegeți. În satul meu am să vă pun un monument și am să scriu: „ Acest om a distrus această școală”, a punctat deputatul PSRM, Vladimir Odnostaclo.
„Încă 1328 de elevi care zilnic vor pleca în alte localități pentru a avea acces la educație și peste 600 de cadre didactice care nu au încredere în ziua de mâine”, a menționat deputata PCRM, Inga Sibova.
„Noi când avem grijă de propria casă și facem reparație, ne gândim să facem mai frumos și mai calitativ, dar în țară facem cum ne iese”, a subliniat deputatul Partidului Nostru, Renato Usatîi.
Deputații din PAS susțin însă că accentul trebuie de pus pe elev și nu pe clădirea unei instituții.
„Astăzi toți spunem că școala e simbolul localității, dar eu vreau să întreb, dar copiii ce sunt pentru localitate? Noi aici discutăm despre cunoștințele cu care un copil va ieși de pe pragul acestei școli. Da, distanța față de școală va fi mai mare, dar care va fi distanța către un viitor mai luminos. Pe zi ce trece la acei copii, viitorul devine mai întunecat”, a punctat deputata PAS, Victoria Belous.
„Ce ne batem joc de unii copii? Voi vreți ca copii noștri să aibă totul în instituții private, iar restul... Deja am mers și pe metoda cu mai puțin de zece copii în școală. Ce trebuie să facem ca să fiți voi satisfăcuți moral?”, a menționat deputatul PAS, Lilian Carp.
Noul Cod al Educației prevede că, începând cu 1 ianuarie 2027, școlile cu peste 400 de elevi își vor gestiona independent bugetul. În prezent, 90 de instituții de învățământ din țară au sub 50 de elevi, iar 247 au mai puțin de 90, situație care limitează accesul la infrastructură modernă și la activități educaționale diverse.
Datele oficiale arată că, în școlile cu un număr redus de elevi, mediile la examene sunt mai mici. Totodată, studiile internaționale PISA indică faptul că elevii din școlile mari au de 3,4 ori mai multe șanse să beneficieze de un proces educațional de calitate - echivalentul a aproximativ trei ani suplimentari de școlarizare.
