14 februarie 2026, ora 12:00

În cei aproape 4 ani de la declanșarea războiului din Ucraina, peste două milioane de ucraineni au trecut prin Republica Moldova, iar aproximativ 140.000 și-au găsit aici un adăpost temporar sau permanent, majoritatea fiind mame cu copii. Raportul Agenției ONU pentru Refugiați arată că tot mai mulți refugiați iau în calcul să rămână în țara noastră și după încheierea conflictului, semn că reușesc să se integreze și să-și reconstruiască viața.

„Se împlinesc 4 ani de la declanșarea războiului din Ucraina și suntem cu toții familiarizați cu numărul mare de refugiați, în Republica Moldova. Avem peste 2 milioane de ucraineni care au traversat sau au stat o perioadă determinată în Republica Moldova. 140. 000 s-au stabilit aici, iar peste 86.000 cu statutul de protecție temporară”, a menționat reprezentantul interimar UNHCR, Katja Saha.

Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați subliniază că ucrainenii stabiliți în țara noastră contribuie semnificativ și la economia locală.

„Refugiații care au venit au contribuit la economia locală. Aceștia au contribuit cu 1.6 miliarde de lei, care au ajutat economia locală”, a subliniat reprezentantul interimar UNHCR, Katja Saha. 

Majoritatea refugiaților ucraineni din Moldova activează în domeniul HORECA, comerț sau oferă diverse servicii, însă puțini au un loc de muncă stabil și oficial. Experții spun că această situație se datorează în mare parte barierelor lingvistice și dificultăților de echivalare a diplomelor de studii.

„Sunt aproximativ 2500 de persoane care s-au adresat serviciilor agenției și au primit un loc de muncă, în Moldova. Deținem mai multe anchete care demostrează că aproximativ 40-45 % dintre maturi au sau job-uri ilegale sau continuă să lucreze de la distanță, inclusiv pentru companii ucrainene sau străine”, a punctat reprezentantul UNHCR, Yurii Arnautov.

Majoritatea refugiaților din Moldova sunt femei cu copii, în timp ce numărul copiilor de școală variază între 20.000 și 50.000. Doar 3.500 dintre ei sunt înscriși însă în sistemul național de învățământ, majoritatea continuând să studieze online pentru a obține o diplomă ucraineană. 

În ceea ce privește protecția temporară, Guvernul a extins-o la începutul anului, de această dată exclusiv online, iar peste 20.000 de persoane au aplicat pentru a obține azil, până acum, în timp ce 80.000 îl dețin deja. Totodată, există și refugiați care au obținut deja cetățenia Republicii Moldova.

„Fie ei sunt recunoscuți ca fiind cetățeni ai Republicii Moldova, în cazul în care au anumite legături de rudenie, sau ei aplică pentru cetățenie. Știm că până la această oră, din anul 2022 au obținut cetățenie în jur de 6.000 de persoane, alte 6.000 au o formă de ședere - fie permis de ședere pe termen lung , fie provizoriu”, a menționat consilierul juridic UNHCR, Sergiu Găină.

Potrivit datelor oficiale, peste 80.000 de cetățeni ucraineni dețin, în prezent, protecție temporară, în țara noastră.

14 februarie 2026, ora 16:00

Statul ar trebui să creeze un mecanism care să permită mai multor culte religioase, ce revendică aceeași biserică, să își desfășoare activitățile pe rând, pentru a preveni conflictele, cum ar fi cel de la Dereneu, susține Rodion Gavriloi, activist civic și absolvent al seminarului teologic, invitat la „Întreabă Ghețu” . De cealaltă parte, analistul politic Mihai Isac atrage atenția că respectarea deciziilor judecătorești este esențială pentru menținerea ordinii sociale și prevenirea conflictelor. Președinta ALDE, Arina Spătaru, a că statul trebuie să asigure un cadru legal clar și să încurajeze un dialog deschis între toate cultele religioase.

„Acum trebuie să ne gândim ce să facem noi ca să nu se mai repete. Și ca o soluție este crearea unui mecanism de stat prin care statul să ofere acestor comunității ori să migreze de la un cult la altul, ori, în cazul în care există mai mulți doritori, să partajeze această biserică la mai multe culte, pentru că culte ortodoxe sunt mai multe, decât două chiar. Program este posibil de făcut”, a precizat Rodion Gavriloi.

Activistul civic a subliniat că nu ar fi corect să favorizezi un singur cult, lăsând altul fără loc în biserică.

„Statul nu trebuie să intre pe partea această de analiză canonică, care este mitropolie canonică și care nu. Pe cazul Dereneu, de vreme ce avem hotărârea Curții Supreme de Justiție, acolo cazul este practic rezolvat. Statul ar trebui să creeze un mecanism prin care orice comunitate se poate să utilizeze bisericile”, a adăugat Gavriloi. 

Mihai Isac a a subliniat că nerespectarea legii poate genera tensiuni sociale și afectarea minorilor implicați. El a atras atenția că situația în care copiii au fost expuși în acest conflict reprezintă o încălcare a ordinii și Constituției. 

„Vedem că ne dăm credincioși ortodocși și apărători ai credinței doar în anumite instanțe, dar faptul că în acest moment acești copii sunt încă prizonieri ai acestei situații, va lăsa clar amprente și grav afectați din punct de vedere emoțional. Acolo nu vorbim doar de faptul că au stat acolo. În fiecare noapte erau zgomote”, a subliniat Isac. 

Potrivit analistului, la Dereneu ar trebui să se respecte legea. Totodată, Mihai Isac a atenționat că ar mai putea avea loc asemenea incidente:

„Pe rețelele sociale deja se face apel la pregătirea unor grupuri care să ocupe clădiri ale Mitropoliei Basarabiei, care sunt folosite de Mitropolia Basarabiei de zeci de ani de zile. Deci vedem lansarea unui adevărat jihad, a unui cruciad”. 

Și Arina Spătaru a declarat că statul ar trebui să asigure un cadru legal clar, dar și să asigure un dialog deschis între culte, astfel încât niciunul să nu fie mai presus sau mai jos de lege.

„Este, de fapt, despre capacitatea statului de a apăra trei valori simultan - religia, constituția și securitatea statului. Dacă va fi o reglementare clară, aceste două mitropolii se vor înțelege. Niște programe de activități foarte clare, foarte stricte, noi putem lucrul ăsta să facem, de ce nu? Să oferim tuturor comunităților drepturi și șanse egale, așa cum promovează Uniunea Europeană.”, a subliniat președinta ALDE. 

TV8.md amintește că preoții de la Episcopia de Ungheni și Nisporeni au cerut anularea documentului din 2017 prin care biserica din Dereneu a trecut de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei, dând asigurări că fostul paroh ar fi falsificat semnăturile sătenilor. 

Aceștia au depus o cerere prealabilă la Ministerul Justiției, pe care instituția spune că o va examina și apoi se va expune. Nu este clar însă dacă o eventuală anulare ar putea afecta hotărârea irevocabilă a CSJ, care a stabilit transmiterea lăcașului în folosința Mitropoliei Basarabiei. Contactat de TV8, părintele Marin Florin a respins acuzațiile.

Disensiunile din Dereneu au rădăcini mai vechi. Totul a început în 2017, când părintele Florin a decis să treacă de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei, invocând taxe prea mari. După ani de judecată, CSJ a decis irevocabil că dreptul de folosință a lăcașului de cult aparține Mitropoliei Basarabiei.