15 februarie 2026, ora 19:44

În ultimii trei ani, mai multe persoane și companii incluse în 2022-2023 într-o listă a Serviciului de Informații și Securitate, pentru că ar fi fost conectate la Ilan Șor, Vlad Plahotniuc sau Vladimir Andronachi, au fost excluse în mod enigmatic din lista de sancțiuni. Aflați sub monitorizarea autorităților, cei din listă erau expuși unui control bancar riguros, nu puteau vinde firme și ridica dividente și nu aveau dreptul să înstrăineze bunuri imobile sau mobile. Înainte de a fi scoși din listă, unii au pierdut în judecată procesele intentate împotriva deciziei SIS de aplicare a sancțiunilor. Cu toate acestea, la scurt timp după deciziile judecătorilor, Serviciul de Informații și Securitate i-a eliminat din listă. Cutia Neagră PLUS a analizat cine sunt cei „evadați” din lista neagră.  Am descoperit mai multe persoane controversate și vizate în dosare penale, companii care ani la rând câștigă licitații publice, inclusiv în perioada în care se aflau în lista de sancțiuni, dar și persoane care între timp s-au apropiat de actuala guvernare.

Printre primii care au fost excluși din lista SIS-ului sunt doi foști administratori ai imperiului mediatic al lui Vlad Plahotniuc - Petru Jelihovschi, fost director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV și Publika TV și Dorin Pavelescu, fost administrator la Casa Media Plus, ulterior la Casa Media Corp, firme care se ocupau de vânzarea publicității pentru toate televiziunile din holdingul lui Plahotniuc.

În 2020, Consiliul Concurenței a stabilit că SRL Casa Media Corp a avut o poziție dominantă pe piață și a amendat compania cu 1,8 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței a fost contestată în judecată, dar Casa Media Corp a pierdut procesul. Sesizarea la Consiliul Concurenței a fost depusă în 2018 de TV8, Jurnal TV și ProTV și viza un posibil cartel pe piața de publicitate tv creat de compania din grupul Plahotniuc, și Exclusiv Sales House, controlată de deputatul socialist Corneliu Furculiță.

Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu au fost incluși în lista neagră întocmită de SIS la finele anului 2022, când Plahotniuc a ajuns sub sancțiuni internaționale. Cei doi erau însoțiți în listă de Sergiu Latîș, un alt fost director la GMG Production și General Media Group și Oleg Cristal, ex-director la Publika TV și administrator al Telestar Media, care gestiona Canal 2 și Canal 3.

Ulterior, fără să explice public motivele, SIS i-a exclus din listă pe Jelihovschi și Pavelescu. Numele lor nu s-au mai regăsit în lista publicată de SIS în Monitorul Oficial din ianuarie 2024. Cristal și Latîș însă au rămas. Chiar s-au judecat cu Serviciul de Informații, dar au pierdut procesele în primă instanță.

„Eu am aflat din presă că aș fi fost inclus într-o anumită listă. Nicio entitate a statului nu m-a informat că aș avea restricții sau că aș fi în vreo listă. La fel nu știu nimic despre momentul excluderii din listă. Nu am primit explicații de la autorități”, a comentat Petru Jelihovschi.

Nici Dorin Pavelescu nu știe argumentele SIS privind excluderea sa din listă.

„Includerea numelui meu în acea listă nu a avut la bază vreo constatare de încălcare a legii sau vreo acuzație oficială la adresa mea. Din informațiile pe care le dețin, situația mea a fost clarificată la nivel instituțional, iar numele meu nu se mai regăsește în astfel de evidențe. Nu există nicio restricție în privința mea. Îmi desfășor activitatea legal și transparent”.

Televiziuni noi, administrate de oamenii din holdingul lui Plahotniuc 

Dorin Pavelescu continuă să fie și astăzi administrator la Casa Media Plus și Casa Media Corp. A recunoscut asta chiar la o ședință recentă a Consiliului Audiovizualului la care a mers să ceară aprobarea sa în calitate de beneficiar la două posturi de televiziune - One TV și Star TV.

Membru CA:  - Sunteți la moment administrator și fondator la alte companii din acest domeniu audiovizual?

Pavelescu: - Sunt fondator și administrator la Casa Media Corp. E o companie care nu are activitate deja de un an și jumate, dar mai sunt niște urme, chestii de contabilitate.

Membru CA: - Dar nu aveți de gând să o reînviați?

Pavelescu: - Nu. Am niște litigii ce țin de recuperarea unor datorii. După asta urmează lichidarea.

Între timp, Jelihovschi și Pavelescu au pus pe roate alte câteva televiziuni. Inițial s-au ascuns în spatele unor interpuși. În 2021, o companie nou-fondată - SFC Media, a obținut licențe de emisie pentru două posturi TV de nișă Legal TV și GN TV. Fondator și administrator al firmei în acte era Dan Pascari. Tot din 2021 și până în iunie 2024, Pascari a administrat și compania Panesta Group în care sunt asociați tatăl lui Dorin Pavelescu și mama lui Petru Jelihovschi. Potrivit rapoartelor financiare depuse la Biroul de Statistică, SFC Media și Panesta Group au și același contabil. Mai mult, unica sursă de finanțare în 2022  a  Legal TV și GN TV a fost un împrumut de aproape 40 de mii de lei oferit de Panesta Group. 

În septembrie 2023, cele două televiziuni și-au schimbat numele în One TV și Star TV. Chiar dacă la ședința CA la care a fost aprobată modificarea, nu au fost pomenite numele lui Jelihovschi și Pavelescu, presa titra că noile proiecte sunt lansate de fostul administrator al televiziunii Prime. Tot atunci, administratoare la SFC Media a fost numită Ana Botnariuc, fostă editoare-șefă de la Prime TV.

Abia peste 2 ani, Jelihovschi și Pavelescu au ieșit din umbră și au preluat oficial acțiunile companiei SFC Media. La ședințele CA, la care au cerut să fie recunoscuți ca beneficiari ai posturilor TV, s-a confirmat involuntar că cei doi sunt implicați în proiectele media de la început.

Ana Butnariuc: - Proprietarul vechi, la fel ca și viitorii asociați, nu s-au implicat în politica editorială.

Membru CA: - Ce înseamnă nu s-au implicat? Adică ei au fost și până acum acolo, dar nu s-au implicat?

Ana Botnariuc:  - V-am spus și data trecută că acum  au funcții de producători. Iar dl Jelihovschi în 2023 a fost manager de proiect la lansarea proiectelor, fapt care a fost anunțat public.

Dorin Pavelescu: - Pe partea  editorială de știri nici nu prea m-am implicat. Ana poate confirma. Mai discutăm noi, dar nu ne implicăm direct, deloc în agenda politică.

Membru CA:  - Totul depinde de patron. După asta vedem conținutul editorial. Dacă patronul e proeuropean, atunci și postul.

Pavelescu: - Patronul e proeuropean.

Ana Botnariuc: - O să fie.

Împrumuturi pentru televiziuni de la firma părinților 

În 2023, când s-au lansat, posturile ONE TV și STAR TV au primit fiecare câte un împrumut de peste 100 de mii de lei de la Panesta Group, compania conectată la Jelihovschi și Pavelescu. Iar în următorul an, aceeași companie a avut contracte ce au depășit 200 de mii de lei cu cele două televiziuni.

De asemenea, în 2024, ONE TV și STAR TV au avut relații contractuale și cu Casa Media Corp, figurantă și ea în lista SIS-ului.  Atât Jelijovschi, cât și Pavelescu neagă faptul că ar fi fost până acum beneficiari din umbră ai SFC Media.

„Îl cunosc pe Dan Pascari de mulți ani și e normal ca administratorul unei companii să vrea să-și facă propria afacere pe care să o administreze, mai ales dacă vede în asta o oportunitate de business. „Panesta Group” plasa publicitate pentru produsele pe care le distribuia și, probabil, de aici a venit ideea de a crea o platformă media audiovizuală. Lansarea ONE TV și STAR TV s-a făcut cu un buget optimizat. A fost și o investiție a fondatorului companiei, dar tot el a găsit soluții pentru a efectua împrumuturi de la partenerii care plasau publicitate la aceste posturi. E normal să existe împrumuturi, inclusiv între companii. (…) În toamna anului 2023 am fost invitat să fiu manager de proiect la „SFC Media” în legătură cu lansarea ONE TV și STAR TV. Ulterior, am emigrat din R. Moldova și s-a încheiat activitatea mea în calitate de manager. Totuși, anul trecut, am acceptat să fiu producător TV pentru a pregăti alte proiecte speciale care urmează să fie lansate. Aflând că proprietarul сompaniei vrea să vândă acțiunile am decis să investesc în domeniul audiovizual autohton”, a declarat Petru Jelihovschi.

„Nu există o legătură juridică între „SFC Media” și „Panesta Group”. Sunt entități distincte. Nu comentez deciziile profesionale ale altor persoane. În mediul de afaceri din R. Moldova este o practică obișnuită ca administratori, contabili sau consultanți să colaboreze cu mai multe companii. În momentul în care „SFC Media” a primit împrumuturile, eu nu aveam calitate de fondator și nu făceam parte din administrația companiei. Împrumuturile și contractele comerciale între companii sunt practici obișnuite în mediul de afaceri, iar „SFC Media" a încheiat contracte importante și legale cu diverse entități. Am activat în cadrul „SFC Media” în calitate de producător TV. Calitatea de asociat a apărut abia în momentul achiziționării acțiunilor de la Dan Pascari, printr-un proces legal și transparent.”, a adăugat Pavelescu.

Un nou holding media?

Tot în toamna anului 2021, CA a oferit licențe pentru alte două posturi de televiziune NEXT și PREMIERA. Beneficiară s-a declarat atunci compania Binamex-M. Însă cele două televiziuni nu au avut activitate până în 2024, când au fost preluate de compania Media Scoupe. Actual beneficiar se declară Cătălin Golban, fost acționar la Media Content Distribution, care a administrat postul de televiziune Canal 5 din holdingul lui Plahotniuc, transmis ulterior lui Ilan Șor.

Deși Golban se declară beneficiarul NEXT și PREMIERA, pe piața media se vehiculează că cele două posturi de televiziune ar fi controlate tot de Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu. Toate cele 4 posturi tv împart același oficiu și studiouri și fac schimb de conținut tv. La una dintre ședințele Consiliului Audiovizualului, președinta instituției a lăsat să se înțeleagă că bănuiește existența unui nou holding media controlat de cei doi.

Liliana Vițu, președinta CA: - Când vedem aceste schimburi între SFC Media și Media Scoupe, Next și Premiera. Când noi am avut controalele noastre care au arătat aceeași practică, fie comercială, rezultată în amendă la toate 4 posturi. Când noi vedem și o să vă rog să-mi dați o explicație, că unul dintre cei mai mari distribuitori le țin pe toate 4 grămăjoară, unul după altul și preferă să ia amendă. Incalcă lista must-carry, dar le ține cumva grămăjoară. Eu nu vreau să particip la crearea unui holding prin votul meu de azi.

Membru CA: - Noi ne-am ars din păcate cu holdingul în care ați avut și dvs un rol și trebuie să înțelegeți că întrebările astea vin pentru a preveni repetarea unei situații care nu a făcut bine presei și breslei.

Liliana Vițu: - Nu-i problema că Jelihovschi are un holding e problema dacă acest holding ajunge să aibă poziție dominantă în formarea opiniei publice. Nu-i problema că e holdingul unuia sau altuia. Niciun holding nu ar trebui să ajungă în această poziție de a domina formarea opiniei publice.

Petru Jelihovschi: - Din păcate sau din fericire, dar nu există nicio premiză să devină poziție dominantă aceste posturi la moment și nici în viitorul apropiat. În cazul nostru nu există nicio intenție, nu există raporturi juridice și nu se planifică niciun fel de raport juridic. Când au fost făcute aceste programe au avut la bază o strictă rațiune de costuri.

Liliana Vițu: - Dar nici în holdingul precedent nu era raport juridic oficial între Prime, Publika, Canal 2, Canal 3 și Canal 5, dar holdingul exista .

Petru Jelihovschi: - Eu vorbesc despre situația care este astăzi și pentru care sunt responsabil.

Firme asociate pentru a vinde publicitatea TV

Contrar asigurărilor date de Petru Jelihovschi, în decembrie 2025, SFC Media și Media Scoupe s-au aliat oficial și au devenit acționari ai unui sales house care vinde publicitate la cele 4 televiziuni, exact după modelul firmei Casa Media Corp, gestionată de Pavelescu, care monopolizase piața de publicitate TV pe timpul lui Plahotniuc.

Media Sales Hub a fost fondată în februarie 2024 de Corina Catanoi, dar a fost administrată  de același Dan Pascari, proprietarul inițial al ONE TV și Star TV.

„Asocierea pentru servicii de vânzări sau în alte scopuri este o practică în multe industrii și are ca scop optimizarea costurilor și funcționarea mai eficientă și nicidecum controlul pieței”, a argumentat Pavelescu asocierea în Media Sales Hub.

„Faptul că un furnizor de servicii media nu achită comisioane unor case de vânzări străine, dar își vinde spațiul publicitar de la posturile TV prin compania în care deține cotă-parte consider că poate fi exemplu pentru piața media, care ar putea să se asocieze pentru a reduce costurile”, susține Jelihovschi.

Curios este faptul că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut, Media Sales Hub a fost singura companie care s-a ocupat de plasarea publicității la televiziuni pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare. De asemenea, ONE TV a fost singurul post de televiziune din țară la care liderul PAS, Igor Grosu, a mers în timpul campaniei electorale.

Igor Grosu afirmă că nu a fost alegerea lui unde să meargă la emisiuni. „Asta a fost decizia echipei de comunicare, ce și unde participăm, când participăm. Timpul care-l avem la dispoziție. Asta a fost o decizie atunci. Acum nu-mi amintesc care-s argumentele. Este echipă cu care discutăm. Azi unde mergem? Mergem acolo. Azi facem acțiunea asta”, a explicat Grosu.

Despre plasarea publicității la televiziuni prin intermediul Media Sales Hub, liderul PAS nu cunoaște nimic. „Este staff electoral, este trezorier, sunt oameni care răspund de partea de comunicare, logistică. Ei hotărăsc care este modalitatea cea mai ușoară pentru a nu pierde timpul cu 70 de contracte”, a argumentat președintele PAS.

L-am contactat ulterior pe Artur Mija, cel care a condus staff-ul electoral al PAS la alegerile din toamnă. Iată ce ne-a spus despre contractul cu Media Sales Hub și apariția lui Grosu la emisiunea One TV.

Artur Mija: - Am luat ofertele de la două companii. Am comparat. Care a fost mai ieftină, aceea am luat-o.

Reporter TV8:  - Compania e frelativ nouă pe piață. Cum ați ajuns la ea?

Artur Mija: – Vă dați seama că suntem oameni conectați. În campanie, când compari 10% din bugetul de plasare media cu un buget semnificativ mai mic, atunci optimizezi.

Reporter TV8:  – Dar cunoșteați ceva despre faptul că această companie este conectată la oamenii care au gestionat și au administrat imperiul mediatic al lui Plahotniuc?

Artur Mija: – Nu am făcut așa research, dacă sincer. Noi am avut o relație pură de business. Despre  participarea dl Grosu nu a fost niciun fel de predilecție în care parte să meargă sau nu. Admit că a avut propuneri și din partea altor televiziuni, dar în același timp știu că a avut un orar destul de încărcat în perioada ceea. Colegii de la One TV au dat o palitră foarte mare. Au zis că veniți oricând săptămâna aceea că înregistrăm. Acum eu nu știu care este politica. La dvs trebuie să fie live, iar la ei nu trebuie să fie live. Adică, am găsit o deschidere din partea lor și am mers la televiziune. Dar nu a fost niciodată la staff că mergeți acolo și nu mergeți în altă parte.   

Politicianul care a ajuns de două ori în lista neagră       

Cutia Neagră PLUS a identificat o singură persoană care, după ce a fost eliminată din lista de sancțiuni, peste doi ani a fost repusă, împreună cu toate firmele sale și partenerii de afaceri. Este vorba despre fostul ministru al Justiției Vladimir Cebotari. Politicianul a revenit în lista neagră a SIS după ce a anunțat că intenționează să candideze la alegerile parlamentare de anul trecut, în fruntea Partidului Democrat Modern. Anunțul a coincis cu momentul în care Vlad Plahotniuc, în proces de extrădare din Grecia, afirma că se va reîntoarce în viața politică din Moldova.

Vladimir Cebotari a fost eliminat din lista neagră a SIS în aceeași perioadă ca și administratorii imperiului mediatic al lui Plahotniuc. În lista din 2022, fostul ministru al Justiției apărea ca fiind afiliat oligarhului, dar în lista revăzută, publicată în 2024 în Monitorul Oficial, numele lui Cebotari nu s-a mai regăsit.

Vladimir Cebotari. „Eu nu cunosc careva argumente ale SIS nici la momentul în care m-au inclus în acea listă și nu cunosc despre argumentele SIS la momentul în care m-au exclus din acea listă.  Este evident că nu există nicio împrejurare, nicio stare de fapt care ar constitui temei sau motiv real pentru a fi inclus în lista persoanelor potențial afiliate măsurilor  restrictive internaționale. Legea este suficient de clară. Ea stabilește criterii care sunt măsurabile: cei urmăriți și fapte care se documentează. Nu există și nu poate exista niciun astfel de document a cărorva afilieri sau legături care se încadrează în criteriile prevăzute de lege ce ar permite să fiu afiliat dl-ui Plahotniuc”.

Peste un an și jumătate, SIS s-a răzgândit și l-a inclus din nou pe Cebotari în anexa cu persoane afiliate lui Plahotniuc. De această dată, cu toate companiile în care acesta deține acțiuni personal sau prin soția sa și cu toți partenerii de afaceri.  Ordinul lui Alexandru Musteață a fost semnat pe 22 august 2025. Se întâmpla în preajma campaniei electorale pentru parlamentare, care a coincis și cu momentul pregătirii extrădării lui Plahotniuc din Grecia. Cebotari, care s-a retras din viața politică din 2021, a reapărut brusc și a anunțat că va participa în cursa electorală cu Partidul Democrat Modern din Moldova, asociat de oamenii legii lui Plahotniuc. Pe 29 august, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze partidul lui Cebotari în alegeri având la bază o notă a SIS-ului.

Vladimir Cebotari: „Este cel puțin stranie acea coincidență ca să fiu inclus în careva liste de afiliere exact în momentul în care începe campania electorală. Asta ridică foarte multe semne de întrebare. Motive, după cum am spus anterior, nu există. Ele pot fi înterpretate. Aceste lucruri sunt motivate politic. Este un punct de vedere care îmi aparține mie și altor persoane vizate afiliate mie, dar și acelor companii juridice internaționale cu care noi ne consultăm în privința acestor acțiuni care au fost întreprinse”.  

În prezent, Vladimir Cebotari se judecă cu SIS pentru a fi exclus din lista persoanelor asociate cu Plahotniuc. Un proces separat în instanță  a inițiat și compania aeriană Fly One, cea mai cunoscută afacere a lui Cebotari. Potrivit fostului deputat, compania întâmpină probleme în activitate după ce a ajuns sub monitorizare.

Vladimir Cebotari: „Este foarte dubios că un grup de afaceri care angajează în R. Moldova aproximativ 800 de persoane, care este unul dintre cei mai mari plătitori de impozite, la nivelul sutelor de milioane de lei în diverse bugete și plătește fonduri de sute de milioane de lei angajaților săi să fie supus unor astfel de tipuri de presiuni care au repercursiuni și în afara țării. Noi avem discuții continue cu diverse instituții financiare și medii de afaceri foarte mari, pornind de la cele mai mari bănci din lume, cele mai mari companii de asigurări din lume, cele mai mari companii de avocatură din lume, care au întrebări față de noi. Din păcate suntem puși în situația să discutăm despre aceste lucruri, despre riscurile politice cu care se confruntă mediul de afaceri zi de zi și nu din cauza că noi am vrea să ne plângem cuiva, dar din cauza că noi suntem puși în situația să răspundem la astfel de întrebări”.

SRL Grand Oil, scoasă „subit” din lista SIS

În ziua în care Vladimir Cebotari și afacerile sale au fost repuse în lista neagră a SIS afiliată lui Plahotniuc, o altă companie a avut norocul să iasă din aceeași listă. Grand Oil, care deține o rețea de benzinării, pierduse cu două luni mai devreme un proces de judecată împotriva SIS, la Curtea de Apel. Serviciul de Informații  a reușit să demonstreze în fața judecătorilor că Plahotniuc ar fi beneficiarul Grand Oil. Firma a avut în trecut mai multe tranzacții cu Finpar Invest, al cărei beneficiar era oligarhul.

Grand Oil a fost fondată în martie 2014 de o companie din Cipru - ALKINIACO INVESTMENTS LIMITED având un capital social de numai 5400 lei. Peste o lună, acționar majoritar al firmei, cu o cotă de 77% a devenit întreprinderea cu capital străin Finpar Invest, conectată la Plahotniuc. Atunci, Grand Oil și-a majorat și capitalul social la 67 de milioane de lei, după ce a preluat mai multe imobile și benzinării de la Finpar. Din iunie 2014, întregul pachet de acțiuni la Grand Oil a revenit în proprietatea firmei cipriote Alkiniaco Investments. În 2022, printr-o altă firmă cipriotă, VIRGO-LIBRA, beneficiară a Grand Oil a ajuns fiica lui Feyruz Isayev, proprietarul Lukoil Moldova.

La Curtea de Apel Chișinău, unde Grand Oil s-a judecat cu SIS, autoritățile au demonstrat că Plahotniuc a controlat firma cipriotă de la fondarea ei și chiar după anul 2019 când a fugit din R. Moldova. Interpușii lui în firmă au fost două persoane din România: Mădălina Masilla și Ileana Mihaela-Burcea, care au administrat multe alte companii în interesul lui Plahotniuc, implicate în special în frauda bancară. Am arătat anterior în alte investigații Cutia Neagră PLUS ce rol a jucat Ileana Mihaela Burcea și în frauda ce vizează blanchetele pentru pașapoarte perfectate în R. Moldova.

Din cauza prezenței în lista SIS, Grand Oil a avut mari bătăi de cap la Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Timp de un an, Consiliul i-a cerut companiei Grand Oil documente ce vizează investițiile, rulaje pe conturi și tranzacții financiare din perioada 2021-2024, dar și informații despre beneficiarii efectivi ai firmei. Într-un final, în iulie 2025, Consiliul a aprobat investițiile Grand Oil, cu o singură condiție - Firma trebuia, în termen de 20 de zile, să excludă din structura corporativă două companii afiliate entităților incluse în lista sancțiunilor internaționale. În decizia Consiliului nu sunt dezvăluite numele companiilor.

Am vrut să aflăm detalii de la administratorul Grand Oil, dar acesta a refuzat să vorbească cu reporterul TV8. „Nu o să comentez, pentru că se interpretează eronat indiferent ce nu aș spune eu. Eu am experiență proastă de comunicare cu jurnaliștii și nu vreau să comentez nimic”,ne-a spus Sergiu Pîntea.

Contrar câștigului de la Curtea de Apel, la o lună distanță, directorul SIS Alexandru Musteață a emis ordinul prin care a exclus Grand Oil din așa-numita listă neagră a persoanelor afiliate lui Plahotniuc.

Deși a fost exclusă din lista SIS, Grand Oil are în continuare mai multe bunuri imobile puse sub sechestru în dosarul „Frauda bancară” în care Plahotniuc este acuzat de crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Toate acestea nu au încurcat-o să lucreze. În 2024, vânzările companiei au crescut cu aproape 30% față de anul precedent și au ajuns la 57 milioane de lei.  

Firmă cu tangențe la „furtul miliardului”  i-a adus în lista SIS

Din lista de restricții întocmită de SIS au fost excluse și câteva persoane și companii afiliate lui Vladimir Andronachi, un apropiat al lui Plahotniuc. Cutia Neagră PLUS a demonstrat anterior implicarea uneia dintre aceste firme în tranzacții suspecte legate de furtul miliardului.

În lista SIS a persoanelor conectate la Andronachi a ajuns și un om de afaceri din domeniul petrolier, Miroslav Scurtu, împreună cu soția sa, Iulia Scurtu. Miroslav Scurtu este cunoscut ca acționar majoritar al companiei Naftatrans, un mare importator de benzină și motorină din R. Moldova. Iar soția sa administrează Hotelul Dacia din centrul Chișinăului, pe care Naftatrans l-a cumpărat în 2023.ai Soții Scurtu au ajuns în vizorul SIS pentru că sunt actuali proprietari ai companiei „Impecabil Grup”, conectată cândva la Vlad Andronachi. 

Cutia Neagră a dezvăluit anterior într-o investigație că „Impecabil Grup”, administrată de omul de încredere al lui Andronachi, Anatolie Blonschi, a primit pe conturi 300 de mii de euro de la un offshore conectat la Nadejda Andronachi, soția fostului deputat democrat. Banii au fost scoși din Banca de Economii, învârtiți într-un carusel de firme din paradisuri fiscale și întorși apoi în R. Moldova.

Pe 20 august 2015, din acești bani, Impecabil Grup a cumpărat un hectar și jumătate de teren și mai multe clădiri situate pe șoseaua Balcani 1, care aparțineau întreprinderii Baza de Transport Auto Nr. 1, aflată în proces de lichidare. Peste 5 zile de la achiziție, Impecabil Grup a vândut imobilele unui alt agent economic.

Potrivit bazelor de date deschise, soții Iulia și Miroslav Scurtu au preluat firma Impecabil Grup chiar în august 2015, când s-au făcut acele tranzacții imobiliare.

Prin intermediul avocatului care l-a reprezentat în judecată în litigiul cu SIS, Miroslav Scurtu a făcut câteva precizări legate de achiziția firmei Impecabil Grup.

Alexandru Bot: „În acel an 2015 unica motivație a cumpărării companiei Impecabil era faptul că dumnealui căuta o companie nemijlocit înregistrată ca plătitoare de TVA, pentru că în acea perioadă erau necesare careva rulaje mai mari ca să te poți înregistra ca plătitor de TVA. Ulterior, intenționa să utilizeze această companie în propria afacere. Din ceea ce mi-a explicat Dl Scurtu, cert și-a asumat, nici pe dl Blonschi la modul propriu nu-l cunoștea. Era o companie expusă spre vânzare. Faptul că dl Blonschi era asociat cu dl Andronachi nici până în prezent dl Scurtu nu are certitudinea asta. Ulterior a aflat din presă sau nemijlocit în momentul când a fost introdus numele lui ca persoană fizică în acea listă de restricții”.

Aflați în lista neagră, Miroslav și Iulia Scurtu au continuat să-și dezvolte afacerile și chiar să atragă parteneri din străinătate. În noiembrie 2024, Agenția de Investiții anunța oficial că renumitul brand de rețele hoteliere „Hilton” intră pe piața R. Moldova și urmează să investească 5 milioane de euro în reconstrucția Hotelului Dacia, administrat de Iulia Scurtu. În prezent, lucrările de renovare a hotelului sunt în toi.

De asemenea, proprietara hotelului Dacia,  compania Naftatrans, în care Miroslav Scurtu deține 80% de acțiuni, a continuat să facă afaceri profitabile, inclusiv cu statul. Firma a câștigat licitații de zeci de milioane de lei pentru a livra carburanți diferitor instituții publice.

În iunie 2025, directorul SIS, Alexandru Musteață, i-a scos pe soții Scurtu și „Impecabil Grup”, din lista persoanelor asociate cu Andronachi. După asta, Naftatrans a obținut contracte și mai grase la licitații publice. A câștigat un tender de 25 de milioane de lei la întreprinderea municipală Autosalubritate și unul la Agenția Rezerve Materiale în valoare de 21 de milioane de lei. Naftatrans a fost furnizor de motorină la Agenția Rezerve Materiale și în 2023, după ce a câștigat o licitație de 52 milioane lei.

Avocatul lui Scurtu susține că aflarea în lista SIS a îngreunat activitatea tuturor afacerilor clientului său. Din acest motiv, chiar se analizează posibilitatea de a cere prejudicii materiale de la SIS.  

Alexandru Bot: „Ele sunt  greu de a fi cuantificate. Când te gândești că o tranzacție ți-a luat nu o zi, dar o săptămână. Parcă ai impresia că nu s-a generat nicio problemă, pentru că banii  până la urmă au plecat. Tranzacția a fost încheiată. Doar că a cuantifica timpul pierdut pentru a argumenta necesitatea unui transfer și a unei tranzacții aici este problema cea mai mare. Poate într-o expresie de prejudiciu moral asta va constitui un obiect de litigiu, dar la moment noi vrem să înțelegem ce a fost asta. În primul rând de ce am fost incluși în listă și de ce am fost excluși din listă. Noi nu avem nicio argumentare certă a acestor circumstanțe. Atunci când ne întâlneam în instanță cu reprezentantul SIS-ului, una dintre ultimele întrebări pe care le-am discutat în afara instanței a fost dacă vă excludem din listă, veți înainta pretenții de prejudicii? La care nu i-am dat niciun răspuns. Da, am fost excluși din listă, dar până la urmă asta nu a fost rodul unei tranzacții sau a unei înțelegeri”.

Companie cu interese la cariera Micăuți, radiată din listă

În septembrie 2024, din lista persoanelor asociate cu Vlad Andronachi au fost scoase alte două companii: Ex-Stone și ADM-Eximcom, împreună cu fondatorul lor Dumitru Ciobu. Compania ADM-Eximcom a făcut afaceri cu întreprinderea de stat Calea Ferată. În 2019, firma solicita în judecată o datorie de 2,5 milioane de lei de la CFM pentru mărfuri pe care i le-ar fi livrat, iar aceasta nu le-a plătit. Firma a câștigat procesul. Potrivit rapoartelor financiare, firma vindea materiale de construcție, dar a intrat pe linie moartă. În ultimii ani nu a mai avut niciun venit din vânzări.

A doua companie a lui Ciobu, Ex-Stone, a fost implicată în tranzacții suspecte ce vizează Cariera de piatră Micăuți, ajunsă pe mâna lui Vlad Andronachi. Firma a obținut 18 hectare de teren ale carierei, în schimbul unor datorii. În tranzacții este implicată și compania Fixton Proiect, administrată de Elena Țugulea, parteneră în mai multe afaceri cu Vlad Andronachi. Femeia și compania sa la fel sunt pe lista SIS. Fixton Proiect are adresa juridică tot pe șoseaua Balcani 1, despre care v-am vorbit mai sus în cazul companiei Impecabil Grup și familiei Scurtu. În 2021, Fixton Proiect a intrat în faliment, iar administratorul de insolvabilitate a cerut în judecată aplicarea sechestrului pe terenurile cedate către firma Ex Stone a lui Ciobu și întoarcerea lor, pentru că ar fi fost înstrăinate fraudulos. În ultimii ani, nici firma Ex-Stone nu mai are activitate.

Potrivit unor hotârâri de judecată, Dumitru Ciobu datorează statului peste 10 milioane de lei. Inspectoratul Fiscal a stabilit că bărbatul nu a declarat și nu a achitat impozite pe venit timp de mai mulți ani și i-a aplicat penalități de întârziere și amenzi. Nu am reu;it să-l găsim pentru Dumitru Ciobu pentru comentarii.

Statul, client fidel al unei companii din lista neagră 

Cele mai multe retrageri din lista neagră au vizat persoane și companii care erau bănuite de SIS de legături cu Ilan Șor.  În cazul unor șefi de organizații teritoriale ale Partidului Sor, peste câțiva ani după ce directorul Serviciului de Informații a semnat ordinul de scoatere de sub monitorizare, aceștia au fost condamnați penal pentru finanțarea ilegală a formațiunii politice.

Pe 10 iunie 2025 din lista SIS au fost excluse două companii asociate fugarului Ilan Șor: FORSBETA, care se ocupă de vânzarea biletelor avia, și SRL 7 ELEMENTS care administrează hotelul Turist din Chișinău.

FORSBETA l-a avut ca fondator și administrator pe Iurie Cramarenco, inclus și el în lista SIS, doar că afiliat lui Andronachi. Cramarenco a fost director comercial la AIR Moldova, privatizată prin interpuși de Ilan Șor, iar ulterior falimentată. Forsbeta a avut adresa juridică pe bulevardul Negruzzi 8, într-un imobil ce aparține AIR Moldova.

La alegerile parlamentare din 2019, Forsbeta a fost printre cei mai mari finanțatori ai Partidului Șor. A donat aproape 700 de mii de lei. Comisia Electorală Centrală a stabilit atunci că agentul economic a încălcat legea și a cerut Procuraturii să ancheteze firma pentru fals în declarații. Forsbeta nu avea dreptul să finanțeze campania electorală, pentru că a câștigat bani din licitații publice.

După ce SIS a inclus Forsbeta în lista neagră, afiliată lui Șor, statul a continuat să fie clientul firmei. Mai multe instituții publice cumpără și azi bilete de avion de la această companie. De exemplu, în ultimii doi ani, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au cumpărat bilete de avion de aproape două milioane de lei de la Forsbeta.

Ministrul Economiei a explicat cum s-au făcut achizițiile de la această companie.

Ministrul Economiei: „Contractele toate se fac prin licitație, în baza legii cu privire la achizițiile publice, unul dintre criterii fiind cel mai mic preț. Este vorba despre achiziții de sezon, pentru că noi nu putem prognoza pe perioada unui an calendaristic deplasările și necesitatea de a cumpăra biletele. Toată informația este publică pe site-ul Mtender, inclusiv pentru contracte mici. În cazul acesta specific noi vorbim despre sancționarea companiei versus asociații. Companiilor nu li s-a interzis activitatea economică în spațiul R. Moldova, motiv pentru care noi, în baza legislației, activăm și achiziționăm în dependență de prețul oferit”.      

În aprilie 2024, Iurie Cramarenco a dat în judecată SIS, iar peste 5 luni și-a retras plângerea, după ce instituția l-a scos din listă. Compania Forsbeta a continuat însă să se afle în lista persoanelor juridice monitorizate până în iunie 2025. Asta deși Cramarenco a înstrăinat firma, încă în noiembrie 2022 .

Actuala proprietară și administratoare la  Forsbeta, Ana Ceban, a refuzat să comenteze subiectul.

Hotelul Turist a fost sub monitorizare

Cea de-a doua companie asociată cu Ilan Șor, scoasă de SIS din lista neagră este 7 Elements. Firma administrează hotelul Turist. Ea a cumpărat hotelul în 2011 de la Vedova Grup, care a avut adresa juridică pe str. Tighina 12 unde au fost înregistrate toate companiile din holdingul lui Șor. Vedova Grup a fost administrată mai mulți ani de Vitalie Cușnir, fondator și administrator al SRL Magazine Sociale, care de asemenea se regăsesc în lista neagră. 

În mai 2019, o jumătate cotă parte din SRL-ul 7 Elements a ajuns în proprietatea Valentinei Balițchi, mama fostului șef al Vămii Tudor Balițchi, un alt apropiat al lui Ilan Șor, inclus în lista neagră a SIS.

Administratoare a fost numită  Valentina Copnova, și ea în lista de sancțiuni. Autoritățile au stabilit că, între 2019 și 2021, Copnova a traversat de mai multe ori frontiera de stat, aflându-se în același automobil cu soția lui Tudor Balițchi.

Cealaltă jumătate din SRL 7 Elements a fost transmisă către o companie bulgară Blues Energy Group. Fondatorul firmei bulgare și soția sa, Călin și Violina Corjan tot s-au regăsit în lista SIS.

Numele lui Călin Corjan apare într-un raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție creat de Președinție. Studiul „REPUBLICA OFFSHOR” arată că… Călin Corjan ar fi înregistrat mai multe firme în Marea Britanie care au avut un rol-cheie în activitățile de spălare a banilor ce i-au implicat pe Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor și Vlad Filat. Corjan susține că informația din raport este neveridică și i-a acționat în judecată pe autori pentru defăimare. În prezent, dosarul este pe rolul instanței. Am încercat să luăm legătura cu Călin Corjan prin intermediul avocatului său. I-am transmis și în scris mai multe întrebări, dar nu am primit niciun răspuns.

În 2020, mama lui Balițchi a transmis acțiunile sale din 7 Elements către o companie rusă - Arling, iar Călin Corjan a vândut firma bulgară unui austriac.

În decembrie 2024, în timp ce 7 Elements se mai afla sub monitorizare, noii acționari au încercat transmiterea hotelului Turist în proprietatea firmelor din Rusia și Bulgaria. Autoritățile au blocat atunci tranzacția și au pus sechestru pe imobilele hotelului. Oamenii legii au motivat că hotelul este oferit la un preț derizoriu, de 580 de mii de dolari,  în timp ce doar valoarea cadastrală a clădirii și a terenului este de peste 40 de milioane de lei. Astfel „s-a încercat transferul proprietății hotelului Turist în favoarea unor dobânditori de bună-credință în interesul aceluiași beneficiar final Ilan Șor”, motiva SIS.

7 ELEMENTS și fosta administratoare Valentina Copnova au cerut în judecată anularea ordinului SIS pe motiv că nu ar avea nicio conexiune cu Șor.  

Alexandru Bot: „Este adevărat că anterior acest activ al hotelului Turist care aparține companiei 7 elemente era asociat lui Ilan Șor, dar din momentul în care au intervenit în cotele părți ale companiei noii proprietari nu prea înțeleg unde este legătura cauzală dintre activitatea foștilor și actualilor în condițiile în care această achiziție a fost într-adevăr una strategică pentru investitori care sunt dezvoltatori din domeniul hotelier cu renume internațional. Vorbim de o companie rusească, adevărat, dar și de o companie austriacă care intenționau să dezvolte acest activ sub marca Hilton sau eventual Mariot. Vorbesc din informațiile care au fost furnizate de clienții mei”.

Paradox: Scoși din listă în ziua în care au pierdut în judecată 

Pe 10 iunie 2025, au pierdut însă procesul. În aceeași zi, din motive neclare, directorul SIS, Alexandru Musteață, a emis un ordin prin care i-a exclus din lista neagră pe Valentina Copnova, Violina Corjan și 7 Elements. Călin Corjan a rămas însă sub monitorizare.

Avocatul companiei 7 Elements ne-a dezvăluit că actualii proprietari ai hotelului Turist intenționau să inițieze un litigiu și în arbitrajul internațional. 

Alexandru Bot: „Altă echipă de avocați, nici eu nu știam despre ei, au inițiat un dialog cu SIS în vederea explicării faptului că acest activ este unul curat. Nu are afilieri cu Șor, Plahotniuc sau alte persoane vizate de această lege. În momentul în care s-au inițiat procedurile de arbitraj si partea moldovenească trebuia să prezinte anumite documente, exact în acea zi a fost decisă radierea din listă. Coincidență sau nu, nu știm, dar cert este paradoxul că, în ziua în care am pierdut litigiul, în aceeași zi am fost radiați din listă. Avem acest paradox unde instanța de judecată motivează cu lux de ampnunte cât de asociați noi suntem lui Șor, iar SIS-ul oponentul nostru spune că au decăzut circumstanțele de asociere. Și ca în cazul companiei Impecabil nu avem absolut nicio explicație de ce am fost excluși din acea listă. Acest proces, dar și toate la care am participat, ele practic s-au desfășurat în lipsa reprezentantului SIS care fie nu se prezenta la ședințe, fie invoca careva circumstanțe de concediu anual. Și această tactică de tergiversare a dosarelor este omniprezentă în toate dosarele cel puțin in care particip eu”.

După ce 7 Element a scăpat din colimatorul SIS, hotelul Turist a fost scos de sub sechestru. Iar în august 2025, firmele din Rusia și Bulgaria și-au înregistrat oficial dreptul de proprietate asupra hotelului.

Scoși de sub monitorizare apoi condamnați penal, dar fugiți din țară

În prima listă întocmită de SIS, s-au regăsit și  multe persoane care au lucrat în instituții publice din Orhei, conduse de echipa oligarhului fugar. SIS i-a scos de sub monitorizare, la fel ca și pe mai mulți oameni care au condus organizații teritoriale ale Partidului Șor. Anul trecut, câțiva dintre ei au fost condamnați la închisoare pentru finanțarea ilegală a partidului. Irina Dvorjanscaia, fosta președintă a organizației din Glodeni, condamnată la 5 ani și 6 luni de închisoare; Andrei Simacovici, președintele organizației din Ocnița, și Svetlana Panciuc, președinta organizației Edineț, condamnați la câte 4 ani de închisoare. Iar Olga Vlasenco, lidera organizației din Călărași, a primit 4 ani de închisoare dintre care doi cu suspendarea condiționată a pedepsei.După gratii a ajuns doar Andrei Simacovici. Ceilalți au fugit din R. Moldova.

Am cerut oficial de la SIS informații ce vizează fiecare caz în parte descris în investigația noastră. Instituția nu ne-a spus care au fost  motivele includerii și excluderii din lista neagră a fiecărui figurant. SIS a făcut doar o trimitere la lege: „Condițiile de excludere din liste sunt prevăzute la Art. 6, alin. (2) din Legea nr. 25/2016. Astfel legislația prevede mecanisme clare de revizuire a statutului persoanelor incluse în aceste liste. Excluderea se dispune de către SIS în următoarele circumstanțe: încetarea cauzelor și condițiilor factuale care au justificat includerea inițială sai survenirea unor circumstanțe obiective ce țin de interesele superioare ale statului”.


     

02 februarie 2026, ora 09:05

Investigația de astăzi este inspirată dintr-o mare durere, care de multe ori rămâne surdă. Durerea părinților care au rămas cu copii schilodiți sau i-au îngropat, urmare a unor tragedii produse în locuri publice, de securitatea cărora răspund autoritățile locale. Îndoliați sau cu inima frântă, mame și tați trebuie să mai dea o luptă aproape imposibilă - pentru a obține pedepsirea celor care se fac vinovați, prin neglijență, de nenorocirea lor. Investigația jurnalistei Gabriela Ursu arată un adevăr dureros -Moldova încă nu are precedente pozitive în care instituții publice sau demnitari să poarte răspundere pentru copiii uciși prin imprudență.

De la tragicul incident cu poarta de fotbal din Grigorăuca, Sîngerei, au trecut aproape doi ani. Constantin are astăzi 9 ani și de atunci își permite să privească doar de la distanță, cu dor, terenul de fotbal din sat. Au fost doi ani de durere și luptă pentru viață. Mama băiețelului, cu care ne-am întâlnit pe același teren de sport,  își mai amintește cu precizie fiecare secundă din seara care i-a dat toată viața peste cap.  

„Era ziua de 30 martie, am venit cu copilul, cu copiii mai corect, la stadion. Într-un oarecare timp, Maxim a alergat spre noi: Chemați salvarea, că lui Costică ia căzut poarta în cap. Am fugit aici unde era poarta. L-am întors cu fața-n sus, capul îi cădea așa de pe umeri. Nu putea capul să-l țină. Copilul icnea, plângea: Mama capul, mama capul. Eu l-am luat de la pământ, l-am fixat la piept și am ieșit în traseu. S-a oprit o doamnă, (...)  și în câteva minute am ajuns la spital. Foarte repede copilul a fost transportat în reanimare, i-au făcut radiografia, domnul Ion Gaus a aruncat chipiul, cum îl aruncă medicii jos: Copilul urgent transportat la Mama și Copilul, craniul e spart”, își amintește Irina Baluță.

Copilul a suportat 12 operații la craniu 

De atunci, Irina și băiețelul ei au dat o luptă grea pentru viață. Din cauza traumelor suportate, Costel necesită îngrijiri medicale și intervenții chirurgicale constante. În doar 2 ani, copilul a suportat 12 operații la craniu. 

„Costică a rămas cu grad de invaliditate, grad sever, gradul 1. Și eu lângă Costică, cu toate bolile și cu toate scârbele care s-au îngrămădit în acești doi ani, din ziua blestemată de 30 martie, că mai bine nici nu ieșeam din ogradă. Costică a fost băgat în sala de operație de 12 ori. Are gaură aici în craniu, și aici unde a fost fracturat. Costică este dependent de șunt. Din care tot, dacă șuntul s-a bătut, doamne ferește, la o mică pălitură, dacă a apăsat cineva pe șuntul cela… el se îmbibă  cu sânge, se astupă. Avem două ore până la Iași ori până la Mama și Copilul ca să fim de urgență operați. Dacă nu, până aici al nostru a fost. Costică s-a mai ales cu scolioză. În luna decembrie am ridicat toate corsetele lui, care sunt tare greu de purtat. El a fost un copil tare activ, dar acum, practic, ne ținem mai mult de pătuțul lui”, ne-a povestit mama lui Constantin.

Tratamentul medical și operațiile lui Costel au implicat cheltuieli mari, mult peste posibilitățile financiare ale familiei. 

„Atunci când am fost în România am achitat 16.500 de euro, 74 de mii și ceva în roni de-ai lor.  Până a ajunge acolo, credeți-mă, au fost tot cheltuieli. 40 de zile spitalizați acolo, au fost cheltuieli mari. Numai pentru pastilele de luat durerile, la noi se duce mia  de lei pe lună. Pentru niște pastile. Nu mai zic de celelalte care trebuie să le primească. În Republica Moldova și normal că suportăm cheltuieli în fiecare lună, pentru că tot ceea ce e legat de lecuirea lui - nu se dă gratis. Cu toate că copilul e cu grad de invaliditate - nu se dau gratis”, a spus Irina Băluță.

Dosarul stă 2 ani la faza de urmărire penală 

În paralel cu lupta dură pentru viața copilului, Irina Baluță și avocata familiei sunt prinse într-o confruntare la fel de complicată pentru a obține pedepsirea autorităților vinovate de tragedie. La doi ani de atunci, dosarul penal pornit pe caz nu a ajuns încă în judecată. 

„N-a fost nicio judecată. Iată pe 30 martie vor fi doi ani. Lunea trecută am fost la poliție și am întrebat la ce etapă este dosarul nostru. Periodic mă duc și întreb”.

Solicitat de Cutia Neagră, Inspectoratul de Poliție Sîngerei ne-a informat că dosarul penal pe cazul lui Constantin a fost pornit la trei luni după incident, pe faptul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, soldată cu leziuni corporale grave. Învinuirea i-a fost înaintată unei persoane cu atribuții de decizie din cadrul Primăriei Grigorăuca, iar urmărirea penală se află la etapa de finalizare, urmând în cei mai restrânși termeni să fie remisă în judecată.  

Mama băiatului nu știe pe cine au pus oamenii legii sub învinuire. Iar avocata familiei Baluță afirmă că de vină sunt autoritățile locale.

„Conform informațiilor cunoscute, acest teren de fotbal aparține autorității publice locale, deci avem partea responsabilă - Consiliul Local ca autoritate deliberativă, și nemijlocit, primarul ca autoritate executivă a comunii Grigorăuca”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Primarul acuză mama de iresponsabilitate

Primarul comunii se declară însă nevinovat și aruncă toată vina pe mamă, acuzând-o de iresponsabilitate.

„Eu foarte regret cazul acesta, într-adevăr, lucru foarte neplăcut pentru noi. Și pentru mine ca tată, ca bunel, lucru foarte urât. Foarte regret. Dar totuși, dacă mama era la o distanță de 30 de metri, cine? primarul trebuie să doarmă cu mama  și să aibă grijă de copil? Dar copilul e activ, e hiper, acel copil e super, eu nu pot să-l caracterizez, eu nu-s doctor, dar acel copil e hiper activ. A trebuit să fie ochi și iar ochi. - Se simte primăria vinovată în acest caz? - Nu. Nici într-un caz. Dacă mama șade pe scăunel și mănâncă răsărită și mama nu are interes ce face copilul, care e vinovăția primăriei?”, a menționat primarul comunei Grigorăuca, raionul Sîngerei, Anatoli Hajevschi.

Primarul își argumentează nevinovăția și prin faptul că poarta care a căzut peste băiat nu ar aparține autorităților locale, ci unor băieți din sat:

„Porțile care au fost fabricate, nu le-am fabricat nici eu, nici la propunerea mea. Au fost aduse de colectiv de băieți tineri care jucau fotbal în fiecare zi și ei aduceau porțile și le luau înapoi. Dar porțile care sunt, repet încă o dată, pe stadionul care este la noi - sunt betonate. Dar aceștia le-au adus și iar înapoi. Și asta e toată povestea. Dar totuși, eu repet încă o dată,  mama trebuie să aibă grijă de copil, dacă copilul este așa super activ.” 

Irina Baluță își amintește că poarta care a căzut peste Costel a mai stat încă trei zile după tragedie pe stadion. A fost îndepărtată  abia după presiunea altor persoane din sat:

„Poarta a fost luată a treia zi, căci domnul Vasile Bazi, s-a dus la primar și ia spus: Să luați poarta, ce chiar nu aveți rușine? Aici s-a întâmplat tragedie cu un copil, dar voi poarta în continuare ați lăsat-o? Aici e drumul școlii, drumul grădiniței. Ori așteptați să se întâmple vreo tragedie și pe urmă să o luați? Și pe urmă au încărcat-o într-o căruță și au dus-o după primărie.”

Exact acolo am găsit-o și noi, atunci când am mers să discutăm cu primarul. 

În timp ce poarta stă dosită după primărie, părinții lui Costel așteaptă ca dosarul penal pornit pe caz să ajungă în judecată. Familia Băluță a depus cerere de a fi recunoscută ca parte vătămată pe caz. Părinții băiatului solicită despăgubiri de circa 400 de mii lei. Mama lui Constantin afirmă că în toți acești ani, primăria nu i-a prezentat nicio scuză și nu i-a oferit niciun suport financiar. A venit un ajutor doar în baza unei decizii a Ministerului Protecției Sociale.  

„Primarul nu a venit nici cu un ajutor, nici nu a avut de gând de ajutor. Doamna Galina, de la asistența socială, a fost a doua zi, după ce s-a întâmplat cazul, la mine acasă și a întrebat dacă ne trebuie ulei, macaroane.  - Financiar primăria n-a contribuit cu nimic? - Absolut deloc, până nu am fost la centrul de reabilitare, acolo am fost întrebată de asistență socială, juriști, cum a fost cazul, am avut ajutor ceva de la primărie ori nu. Și tot așa, am povestit cum a fost pe caz, ei au scris scrisoare la Minister, și anul acesta, în septembrie înainte de alegeri m-au chemat la primărie, au făcut consiliu de care nu era necesar. Scrisoarea era venită de la Minister și consiliul nu era necesar să facă să se îngrămădească 18 oameni, pentru că era decis de Minister că acei bani trebuie să-i dea copilului.  - Ce sumă v-au dat? - 15 mii. - Deci peste doi ani de zile de la tragedie? - Da, ne-au dat un ajutor de 15 mii de lei”, spune Irina Baluță.   

„În cadrul acestei acțiuni civile am solicitat încasarea strict a cheltuielilor care au fost probate. Solicităm încasarea prejudiciului material, care reprezintă cheltuielile strict suportate în legătură cu repararea prejudiciului și deja prejudiciul biologic și prejudiciul moral”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Tragedia de acum doi ani i-a schimbat complet viața lui Costel și l-a despărțit pentru totdeauna de minge. Fotbalul a rămas pentru el doar o amintire dureroasă: „ Din păcate, nu pot să joc fotbal. Numai iată ocupația să fac puzzle o am”.

Tragedia din parcul Sarmisegetuza

Patru luni mai târziu de la incidentul din Sîngerei, o altă tragedie a zguduit capitala. O fetiță de 11 ani a murit electrocutată într-un parc din  Chișinău. Un băiețel de 6 ani, electrocutat și el, a scăpat cu viață. Copiii se jucau pe lângă sistemul de irigare a gazonului din parcul Sarmisegetuza când au atins fire electrice care se pare că nu au fost izolate corect. 

Tatiana Ursol, mama fetei, își amintește cu durere apelul care i-a adus vestea cumplită, că fata ei nu mai respiră:

„În timpul cela eu eram la lucru, iar copiii trebuiau să vină în deal, la Porțile Orașului lângă Local. Cu jumate de oră înainte de moartea fetei am vorbit cu dânșii. Le ziceam: hai să veniți aici la Local și să vă alegeți ce să vă cumpărați. Și ei îmi spuneau: mama, hai te rog încă 5 minute. Dar ea avea așa un obicei să arate (cum se roagă cu mâinile): hai 5 minute, 5 minute. Ea se juca cu un băiețel. Ora 19:48 era când mă sună pe mine mama și-mi zice: Vino fuga în parc, că Dașa a căzut și nu-și revine. Zic: mama, în ce sens ea a căzut și nu-și revine? Nu știu de ce, dar eu îi zic: Mama, zi-mi că ea respiră. A zis că ea nu-și vine în fire. Îi zic: Întoarce camera, eu vreau să o văd. Mă uitam la dânsa, dar ea la piele așa se făcea, nu știu cum, surie, albăstruie. Și eu în timpul ăla m-am oprit pe loc și plângeam și mă rugam la Dumnezeu, zic: Dă Doamne, să fie totul bine. Și pe drum, cât fugeam întrebam: Mam, zi-mi că ea respiră, zi-mi că ea respiră.”

Tatiana își amintește că la sosirea în parc, tabloul era copleșitor: ambulanțe, pompieri, poliție și multă lume. Ce a urmat a fost sfâșietor:

„Eu când am ajuns erau două salvări pe loc. Era ușa deschisă de la salvare, eu am văzut cap ud, păr asemănător ca la fata mea. Și nu mi-am dat seama că acolo e copilul meu. Și acolo o fată mă întreabă: - Cine sunteți? - Sunt mama. - A cui mamă? - Adică a cui mamă, a fetei. Eu nu puteam să înțeleg ce este acolo, ce se face acolo. O grămadă de oameni. Salvări. Poliție. Pompieri. Salvarea nici nu mi-a dat voie să întru în salvare. Am văzut numai așa pe ecran că parcă să oprește, știți. La cardiogramă când pune la inimă, așa, se opresc liniile. Și eu fuga, din urmă la salvare, m-am dus la spital, la Centrul Mamei și a Copilului. O oră, practic, am stat acolo în coridor.  

Când au ieșit medicii, și-mi spun: dați să vă măsurăm tensiunea, să beți oleacă de apă, ceva de liniștire. Nu am nevoie de nimic, știți. Spuneți-mi unde este copilul meu, unde este fata mea. Numai mă rugam: Doamne, măcar să fie invalid, calic, dar să-mi rămână în viață copilul. Și când toți doctorii vin și-mi spun: Veniți vă rog frumos aici. M-am apropiat de ei, am intrat într-o palată acolo, și .. când îi văd că ei scot căciulile din cap, și-mi spun: Ne pare rău, fata dvs. a murit. Când a venit Ritus-ul, ei mi-au dat voie să-mi iau rămas bun de la fată. Fata era schimbată la culoarea pielii, și avea aici la mână o arsătură, tocmai i s-a jupuit pielea de pe mână.”

Lucrări de electrificare neconforme?

Mama Dariei este sigură că tragedia s-a produs din cauza unor cabluri defecte care au provocat un scurtcircuit. De mai bine de un an și jumătate, părinții fetiței așteaptă o minimă evoluție pe dosarul penal pornit pe caz. Tatiana Ursol acuză lipsa de responsabilitate a autorităților și amenajarea superficială a parcurilor, cu riscuri majore pentru copii. Parcul Sarmisegetuza a fost inaugurat cu fast în decembrie 2021. La eveniment a participat primarul Ion Ceban și familia sa. 

„Vreau să mulțumesc agentului economic, pentru că aici avem un parteneriat foarte bun pentru oraș, unde este primăria implicată, unde este consiliul implicat, pretura implicată și, nemijlocit, agentul economic, care a desfășurat aici lucrări”, spunea primarul Ion Ceban.

Totuși, până la tragicul caz al Dariei, nu au existat semnale că lucrările de electrificare au fost prost executate.  

Femeia ne-a recunoscut că îi este frică de faptul că adevărul nu va ieși la iveală și nimeni nu va răspunde pentru moartea fiicei sale.

„Ei, cum toți spun, că ei s-au băgat la stâlp… nu-i corect absolut deloc. Cum i-au explicat de la ANRE, iese că cablurile vin pe dedesubt, și în stâlp, cablurile care s-au început a topi, de la apă au făcut scurtcircuit și copiii s-au electrocutat. După trei zile, nu țin minte, eu am plecat la poliție. Ei mi-au zis că așteptăm expertiza. Ne-a arătat expertiza, ca și cum, copilul meu a fost curentat. Și în rest, nimic. În orice caz, până în ziua de azi, noi dreptate nu avem. Nici acuzat, nici bănuit. N-avem nimic. 

Să înțeleg așa, pentru mine, ceea ce am în imaginația mea: înainte de alegeri dați să începem să facem toate parcurile. Să închidem la oameni ochii. Și iată noi am făcut toate parcurile, dar le-am făcut așa, numai pe deasupra. Dar ei niciodată nu s-au gândit la un incident, că poate să se întâmple ceva, de la neglijența lor că nu au făcut totul până la capăt. - Aveți vreo frică cumva, că nu se va găsi vinovatul? - Da. Eu cred că asta ei și vor să facă”, ne-a spus Tatiana Ursol.

Avocatul familiei împărtășește temerile femeii. Apărătorul spune că deși au fost făcute mai multe solicitări către autorități pentru clarificarea circumstanțelor tragediei, informațiile primite au fost incomplete și adesea superficiale. Lipsa detaliilor esențiale îngreunează identificarea responsabililor și obținerea dreptății pentru copilul decedat.

„În principiu, expertiza a durat ceva timp pentru darea răspunsurilor și, ca idee, ca un răspuns important, expertul a comunicat că - vinovați de electrocutarea fetiței, ca ceea ce a urmat și decesul ultimei, s-ar face persoanele responsabile care nu au gestionat corect mentenanța, deci rețele electrice din acel perimetru. Dar când inițial a fost dat în exploatare, deci rețeaua electrică din perimetrul, expertul menționează că la acel moment cumva au fost respectate toate normele. Însă pe parcurs, cumva, deci, nu s-a făcut verificarea necesară, motiv din care a apărut scurtul cercuit în acea preajmă”, a declarat avocatul Alexandr Russu.

Avocatul susține că nu a reușit să afle până acum cine a asigurat mentenanța rețelelor electrice. Atât Primăria Chișinău, cât și Pretura Botanica au evitat să ofere informații concrete.

„Luând în considerație că până în prezent nu am obținut anumite răspunsuri, la finele anului 2025 am înaintat o cerere către primarul municipiului Chișinău pentru a ne informa cine era responsabil să gestioneze, să facă mentenanță a rețelei electrice din acel perimetru. La rândul său primăria ne-a informat că au transmis solicitarea noastră spre Pretura Botanica, adică cumva au pasat această examinare către Pretura Botanica. Pretura Botanica succint și ne detaliat a răspuns că -  În principiu toate actele au fost transmise organului de urmărire penală și, deci, nu au vrut să ne dea răspunsul cine era responsabil sau când s-a votat, ce decizie s-a adoptat și în gestiunea cui a fost dat. Deci nu au vrut să dea răspunsuri la chestiunile respective”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

Fără lumină în parc până astăzi

În urmă cu o lună, locuitorii din preajma Parcului Sarmisegetuza au semnalat redacției TV8 că locul prezintă un pericol public, fiind complet lipsit de lumină. Electricitatea a fost sistată după tragedia din 2024 și nu a mai fost restabilită. Echipa noastră a încercat să obțină explicații de la Pretura Botanica, însă reprezentanții acesteia au evitat să ofere un răspuns, închizându-ne telefonul în nas.

În cadrul uneia dintre ședințele recente ale Primăriei Chișinău, întrebarea privind starea parcului i-a luat prin surprindere pe reprezentanții Preturii Botanica, iar viceprimarul Ilie Ceban a intervenit, precizând că dosarul se află încă la etapa de urmărire penală și că, în prezent, nu există niciun răspuns oficial din partea organului de drept. 

„Cu siguranță cunoaștem situația, rog domnul viceprimar și doamna pretor să faceți referință. Păi spuneți care e situația”, a declarat primarul Ion Ceban.

„ Ancheta este în derulare, atât timp cât ancheta nu este finalizată, noi nu avem niciun răspuns. - Din partea cui nu aveți niciun răspuns? - Din partea organelor competente, care au deschis ancheta”, a explicat pretora sectorului Botanica, Diana Guba.

„Organele competente ne-au comunicat că, până când nu este finalizată cauza penală, nu putem interveni. Când va fi finalizată, vom fi informați și atunci vom putea. Aceste demersuri noi, la fel le-am primit, le-am examinat și am reacționat în limitele competenței noastre”, a subliniat viceprimarul Ilie Ceban,

„Aceste organe competente astăzi nu ne permit să intervenim, sper că suntem foarte expliciți. Noi suntem gata să o facem de trei luni în urmă, jumate de an, un an în urmă și tot așa mai departe, suntem gata să o facem mâine. Vă rog să puneți această întrebare suplimentar și celor care supraveghează acest proces din partea instituțiilor statului. În momentul în care obțineți un răspuns pozitiv, vă asigurăm că în decurs de două săptămâni reabilităm tot ce este de reabilitat acolo”, a adăugat primarul Ion Ceban.

Angajatul unei companii electrice, învinuit în dosar

Într-un răspuns oferit Cutiei Negre, Procuratura Generală ne-a comunicat că, în prezent, o persoană a fost recunoscută în calitate de învinuit, iar alta în calitate de bănuit. Ambele persoane fac parte din companiile contractate pentru lucrările efectuate în parc. Acestea sunt acuzate de dare în folosință a unor construcții în stare necalitativă, neterminate sau necorespunzând condițiilor proiectului. Persoanele riscă până la 10 ani, iar persoana juridică - o amendă în mărime de până la 550.000 de lei sau chiar lichidarea persoanei juridice. Avocatul familiei Ursol confirmă existența a doi învinuiți. 

„Acum, recent, în anul 2026, Centrul Național Anticorupție a dat răspuns că, la moment, sunt cercetate, penal, două persoane pentru acest incident. La fel, luând în considerație că este un secret a anchetei penale, deci nu au fost dezvăluit numele acestor persoane, dar pe parcurs vom afla mai multe detalii în acest sens. Probabil s-a așteptat raportul de expertiză ca să fie clar stabilit cine se face vinovat. Însă, consider că din moment ce a fost emis acest raport de expertiză, deci era toată posibilitatea și oportunitatea ca în decurs de o lună-două, cel mult, să fie recunoscute persoanele în calitate de bănuit. Am depus și o sesizare la Procuratura Generală pentru a verifica dacă, într-adevăr, se confirmă bănuiala noastră că cauza penală se tergiversează și, respectiv, așteptăm și un răspuns de la Procuratura Generală”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

În răspunsul oferit Cutiei Negre, Procuratura explică termenul extins de examinare a dosarului prin  volumul mare de acțiuni de urmărire penală care trebuie efectuate, ținând cont de amploarea lucrărilor de renovare din parc.

Antreprenorul general al lucrărilor de renovare a parcului Sarmizegetusa a fost compania de construcții „Inamstro”. Pentru servicii de electrificare, aceasta a subcontractat alte două firme: „Luminaconect” și  „Electroputere”. Contactat de reporterul „Cutia Neagră”, administratorul „Electroputere” SRL, Serghei Volovodiuc, a refuzat să discute cu noi. 

„- Nu pot vorbi pe tema asta deloc. - De ce? - Eu deja v-am spus, nu pot vorbi. Mersi, cele bune.” 

La numerele de telefon ale celorlalte companii nu a răspuns nimeni. 

Mama Dariei nu își dorește achitarea unui prejudiciu material. Femeia afirmă că o interesează doar pedepsirea celor care se fac vinovați de moartea copilei. 

Trei copii morți la Hotelul Național

Un alt loc public, o altă dramă. Hotelul Național din Chișinău și-a câștigat deja faima drept cel mai sinistru și periculos loc din oraș. În ultimii trei ani, aici au decedat trei copii, căzuți de la înălțime, iar o fetiță de 12 ani a ajuns în scaunul cu rotile după ce a căzut în gol în timp ce se juca în edificiul abandonat. Tragedia s-a întâmplat în septembrie 2024. Iar de atunci, familia și avocatul copilei luptă la propriu pentru a obține compensarea cheltuielilor pentru tratamentele medicale suportate de fată. 

„Copiii au decis să între într-un loc periculos, și asta trebuie să înțelegem că din punctul de vedere a comportamentului unui copil este ceva normal. Regret că nouă, și de fiecare dată, autoritățile ne spun că părinții trebuie să aibă grijă de copii. Cazul cu care eu mă ocup, în niciun caz nu poate fi invocat lipsa unei atitudini față de copii. Copiii erau sub supraveghere permanentă, dar copiii au avut 45 de minute la dispoziție. Și copiii au decis aceste 45 de minute să  urce pe această clădire. Această clădire pe etajele inferioare are găuri printre etaje și aceste găuri a pe ele diferite plăci. Și iată plimbându-se pe aceste galerii, o persoană a călcat pe o placă care era pusă peste o gaură și s-a prăbușit în această gaură, și cu traumatisme foarte grave, care au stabilit o dizabilitate de gradul 1 pentru această persoană”, a declarat avocatul Constantin Tănase.

În pofida eforturilor depuse de avocat și părinți, o cauză penală nu a fost pornită.

„S-a constatat că nu există un vinovat, că nu avem o lege care ar pedepsi penal pe cineva pentru situația respectivă. Această situație sub aspect penal nu se mai investighează. Noi ne aflăm acum cu o acțiune civilă în instanțe, dorim ca, cel puțin, măcar parțial să compensăm acele cheltuieli pe care le-a suportat familia. Sunt tratamente extrem de scumpe, s-au făcut atât în Moldova cât și în afara țării la niște clinici specializate”, ne-a spus Tănase.

Avocatul afirmă că Primăria Chișinău își declină în totalitate responsabilitatea pentru tragedia produsă și refuză să achite prejudicii familiei:

„Noi am solicitat primăriei să fie acoperite costurile, noi ne-am lovit cu cinismul autorităților, autoritățile nu au făcut absolut nimic. Pur și simplu ni s-a făcut o propunere să ni se facă un ajutor material, care eu nici nu-l numesc de batjocură, e umilitor. E uimitor ce a simțit această familie, pentru că… această clădire nu putea să fie deschisă. Niciodată, niciodată, nicicând! Această clădire este pe terenul primăriei, dar asigurarea siguranței cetățenilor atunci când avem aceste surse sporite de pericol este de atribuția și obligația autorităților locale. Din punct de vedere legal.”

Cererea de judecată împotriva Primăriei Chișinău, depusă de părinții fetiței, abia a ajuns în instanță și urmează încă o calea lungă până la pronunțare. 

O singură condamnare în istorie

În ultimii 5 ani, au fost mai multe cazuri în care copiii au avut de suferit pe terenuri de joacă, în parcuri sau în alte spații publice, din cauza unor erori, neglijență sau iresponsabilitate a autorităților. În toate cazurile, părinții copiilor se plâng că este aproape imposibil să obțină pedepsirea autorităților care se fac vinovate de moartea sau traumarea gravă a micuților. Există un singur caz, recent, de condamnare, în prima instanță, a unei persoane pentru lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției.

La trei ani după tragedia care i-a luat viața micuței, Judecătoria Chișinău a dat verdictul pe dosarul penal pornit pe caz. Un maistru de defrișare din cadrul Întreprinderii Municipale „Spații Verzi” a fost condamnat  la un an de închisoare, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de doi ani. Bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de „lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției”. În cadrul procesului, procurorii au demonstrat că angajatul de la Spații Verzi a știut cu mai bine de șase luni mai devreme despre faptul că creanga de plop care a căzut peste micuță era putredă și reprezenta un pericol public. 

Raportul de expertiză judiciară a arătat că secțiunea de copac care s-a rupt era în stare avansată de putrefacție, determinată de condiții precare de întreținere. Plopul era situat aici, în preajma havuzului din parc și la distanță mică de terenul de joacă. Actele prezentate de procurori arată că despre faptul că acel plop reprezintă un pericol public se știa încă din 2019. Cu trei ani înainte de tragedie, a existat o recomandare de tăiere a copacului. Agenția Mediului a autorizat curățarea copacului în luna ianuarie 2022, dar acest lucru nu a fost făcut. 

Maistrul susține că nu a putut identifica exact ce copac trebuia curățat. Potrivit expertizei judiciare, în mai 2022, când a avut loc tragedia, copacul prezenta semne exterioare evidente de boală și putrefacție. Iar normele legale spun clar că în cazuri în care un copac prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor și a mediului, acesta urmează a fi tăiat imediat, chiar și fără coordonarea cu agențiile ecologice.  

Inițial, faptele angajatului de la Spații Verzi au fost încadrate ca neglijență în serviciu, însă ulterior procurorii au schimbat încadrarea juridică în lipsire de viață din imprudență, reținând că decesul copilului s-a produs ca urmare a inacțiunii unei persoane publice care nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile legale.

Avocații bărbatului condamnat au refuzat să discute cu noi, pe motiv că nu au permisiunea clientului. Dar ne-au comunicat că au atacat cu apel decizia judecății.

 „Nu aș vrea să comentez acest caz, atâta timp cât el este pendinte”, a declarat avocatul Vasile Nicoară.

„Acum este  dosarul pe rol la Curtea de Apel, dar, sincer, trebuie să discut cu dumnealui până a vă da un răspuns, dacă îmi permite. Deci, din câte cunosc, este la Curtea de Apel, a contestat hotărârea”, a menționat avocatul Vladimir Răcilă.

Deși a participat la proces în faza inițială de a examinare a dosarului, tatăl fetiței a cerut instanței să nu mai participe la ședințele de judecată, pentru că tragedia l-a afectat profund. El a susținut în judecată că nu i-au fost propuse despăgubiri morale sau materiale de cei de la Spații Verzi și nici nu are pretenții materiale. Am mers de mai multe ori acasă la părinții fetiței pentru a încerca să aflăm părerea lor despre soluția instanței, dar nu i-am găsit acasă. Vecinii ne-au spus că după tragedie, familia a intrat într-un doliu prelung.