17 februarie 2026, ora 21:40

Fiecare al doilea elev din Republica Moldova susține că a fost victima unei forme de hărțuire sexuală în școală, iar aproape jumătate afirmă că au fost supuși bullyingului. Sunt datele primului sondaj național „Barometrul situației din învățământul gimnazial și liceal”, prezentat astăzi de Ministerul Educației, care mai arată că unul din cinci părinți se simte intimidat de profesori în timpul interacțiunilor cu școala. Cercetarea a fost realizată în 110 instituții din 71 de localități ale țării.

Primele rezultate ale barometrului național privind sistemul educațional din Republica Moldova arată că hărțuirea sexuală rămâne una dintre cele mai grave probleme în rândul elevilor. Conform sondajului, 21% dintre elevi au declarat că au fost supuși unor întrebări sau glume cu nuanțe sexuale, neplăcute sau jignitoare. Același procent a fost ținta unor glume legate de gen, iar 26% au primit comentarii jignitoare despre corp sau aspectul fizic. 

Alte forme de hărțuire raportate includ atingeri care i-au făcut să se simtă inconfortabil, trimiterea sau afișarea de materiale cu conținut nepotrivit, inclusiv pornografic, precum și presiuni sau constrângeri de natură sexuală.

Potrivit raportului, inițiatorii hărțuirii sunt, cel mai frecvent, colegii de clasă – în 86% dintre cazuri – sau elevi din alte clase – în 48% dintre situații. În 18% dintre cazuri sunt indicate cadrele didactice, iar în 15% – părinții altor elevi.

Indicatorii sunt confirmați și de cadrele didactice, care dau vina, în mare parte, pe mediul online.

„Nu pot să neg, în acest caz, influența rețelelor sociale asupra comportamentului elevilor, manifestării lor, chiar și al vocabularului lor. Simțim aici o degradare a copilului în formare. Vorbesc de vârsta 11, 12, 13 ani”,a menționat cadrul didactic Magdalena Marandiuc.

Bullyingul rămâne în continuare un fenomen răspândit în școlile din Republica Moldova, fapt confirmat și de elevi.

„Cele mai grave probleme le-am văzut la capitolul siguranței în instituții, unde peste 42 % dintre elevi spun că bullying-ul este cea mai mare problemă pe care o au ei în intituție”, a subliniat președinta Consiliului Național al Elevilor, Sandra Capșa.

Datele sondajului arată că 46% dintre elevi s-au plâns că au fost victime ale bârfelor răspândite în școală, iar 43% susțin că alți colegi au râs de ei. Printre alte probleme semnalate sunt excluderea intenționată din activități, agresiunea fizică sau chiar amenințări și șantaj bănesc.

De multe ori, aceste incidente rămân neraportate, deoarece doar 40% dintre elevi și părinți consideră eficiente mecanismele școlii de protecție, în contrast cu 64% dintre profesori și 73% dintre directori. Totodată, unul din cinci elevi afirmă că în școala sa nu se aplică nicio măsură de prevenire sau combatere a violenței, în mare parte din cauza neîncrederii în cadrele didactice.

„Cadrul didactic atunci când pleacă la facultate, el din start își pune acea întrebare: iubesc eu copii sau nu. Și da, din păcate, nimeresc cadre didactice care poate nu au acel nivel de empatie atât de dezvoltat. Frica la copii se observă atunci atunci când profesorul este mai sever sau, ce observăm în ultimul timp o vârstă mai înaintată. Când vine profesorul cu o vârstă pensionară- copiii au niște bariere” , a punctat cadrul didactic Svetlana Dintiu.

Deși nu a fost inclus în studiu, fumatul țigărilor electronice este o problemă pe larg raportată de directorii de instituții.

„Problema instituției este fumatul țigărilor electronice. Noi am fost semnalați de mai mulți părinți că copilașii de clasele a 5-a nu pot merge la baie pentru că cei mai mari fumează si se simte un miros neplăcut”, a menționat cadrul didactic Natalia Ștefan.

Deși școlile desfășoară diferite activități și experimente pentru a-i sensibiliza pe elevi cu privire la riscurile fumatului, profesorii recunosc că nu pot pătrunde în intimitatea lor. Aceștia consideră că responsabilitatea principală revine părinților, care, adesea, manifestă un anumit grad de neglijență.

„Le faci observație, le iei țigara - vine părintele și spune cu ce drept ați luat-o, este inofensivă. Ar trebui să fie atitudine din partea părinților, pentru că copiii de clasa a 5-a și a 6-a spun că ei fumează acasă cu mama, iar țigara are miros și gust bun; și atunci ne dezarmează total” , a subliniat cadrul didactic Natalia Ștefan.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național și a inclus peste 2.100 de elevi pentru fiecare dintre cele două componente ale sondajului, 1.570 de părinți, 2.463 de profesori și 95 de directori din 110 școli selectate. Interviurile au fost desfășurate în limbile română și rusă, în funcție de preferințele respondenților.

17 februarie 2026, ora 23:20

Zăpezile din ultimele săptămâni s-au topit, lăsând în urmă drumuri distruse. Pe alocuri, carosabilul arată ca după bombardament, iar șoferii sunt nevoiți să facă adevărate slalomuri pentru a-și proteja mașinile. Problema nu se limitează doar la capitală, ci se regăsește și pe mai multe drumuri naționale. Potrivit specialiștilor, temperaturile scăzute și ciclurile repetate de îngheț-dezgheț au pus la grea încercare infrastructura rutieră. În condițiile unui buget limitat, întreținerea se face adesea cu materiale mai ieftine și cu utilaje învechite, iar reparațiile nu rezistă prea mult timp.

„Una dintre cele mai deteriorate artere este în aceste momente strada Nicolae Testemițanu. În doar câteva săptămâni aici au apărut zeci de găuri. Doar pe această porțiune cu lungimea de aproximativ 20 de metri sunt 20 de gropi foarte adânci. Precizăm că strada a fost reparată în anul 2020”.

„Filmați tot drumul că e „caraul” aici. Este imposibil să mergi. - Ce faceți, le ocoliți? - N-am pe unde să le ocolesc, pur și simplu merg. Într-o lună de două ori am îndreptat cercurile câte 2.000 de lei, 4.000 de lei într-o lună”.

„Este pur și simplu... , de ce plătim noi eu nu știu taxele și e tot orașul și suburbiile la fel. Taxe plătim, dar asfalt nu este și nici drumuri și nici nu vom avea”.

„Foarte rău, mai rău nu se poate și pe zi ce trece e tot mai strașnic, trec zilnic. Cui să mă jălui, să duc la Primărie cecul. Ne-am jălui, dar nu am cui - iată asta e viața”.

„În mod normal, pe această porțiune de pe bulevardul Dacia trebuie să se circule cu 50 de kilometri pe oră. Din cauza acestor cratere imense, mașinile merg bară la bară iar în zonă s-au format ambuteiaje de câteva sute de metri”.

„Mai rele drumuri ca la noi, eu încă nu am văzut. Guvernatorii să meargă pe aici în toată ziua, să se ducă, să vină”. 

„Văleleu, îmi cer scuze, dar e jale mare în țara asta”. 

„Este foarte bine, e ok. Eu revizia tehnică am plătit, am plătit? Taxa de drum am plătit, cine o să facă drumurile și când...”.

„Dacă mergi noaptea poți să rămâi sub copacii ceia. Trebuie de luat bani de la deputați să vină să facă drumurile sau mașinile”.

Pe Dumitru l-am surprins staționând pe avarie pe marginea carosabilului cu un cauciuc tăiat, după ce a dat într-o gaură, în drum spre Băcioi.

„Acolo mai în urmă vreo sută de metri și nu am reușit să mă feresc venea o mașină pe cealaltă bandă și nu am avut unde mă feri. Am fost nevoit să merg înainte și iatărezultatul. Aștept feciorul să-mi aducă roata să o schimb”.

Primarul Ion Ceban a recunoscut la ședința Primăriei că după ultimele ninsori, drumurile se află într-o stare deplorabilă și a ținut să-și ceară scuze de la șoferi.

„Atunci când e problemă de trafic, sau ar putea fi deteriorate mașinile este foarte supărător. În acest context, în numele tuturor ne cerem scuze pentru acest disconfort. Vom interveni atunci când ne vor permite temperaturile”, a menționat primarul Capitalei, Ion Ceban. 

Experții susțin că, pe lângă condițiile climaterice, unul dintre principalele motive ale deteriorării drumurilor îl reprezintă bugetul prea mic care nu permite întreținerea lor regulată la nivelul necesar.

„Noi nu investim financiar în întreținere, noi bani la întreținere practic nu dăm deloc. Sau dacă ne referim pe ansamblu pe întreaga rețea națională ceea ce administrează ASD, ei au buget de doar 30% din ce trebuie să facă și atunci 30 la sută și fac. Noi nu putem să ajungem din urmă pe cele care sunt degradate peste 50 procente, asta e știut nu de un an și nu de doi”, a subliniat fostul director al Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Bejan.

„Structura nu a mai rezistat, mai ales pe drumurile pe care se atestă un volum foarte mare de trafic, inclusiv greu. (...)  Echipamente din anii 90 ai secolului trecut și utilaje. Se face minim și o lucrare normală fără materiale calitative și fără echipamente moderne, este imposibil de vorbit despre calitate și de sustenabilitate”, a punctat specialistul în siguranță rutieră, Ilie Bricicaru.

Anul acesta, statul a alocat 1,8 miliarde de lei pentru fondul rutier, cu 800 de milioane de lei mai puțin decât anul trecut.