După 15 ani în industria filmului și un salariu anual de peste 65.000 de lire sterline, o designeră grafică s-a trezit cu veniturile înjumătățite și fără proiecte, pe fondul utilizării tot mai extinse a inteligenței artificiale. Munca sa - realizarea elementelor grafice de pe platourile de filmare, de la ambalaje și afișe până la interfețe digitale - este acum generată rapid cu ajutorul IA în etapa de post-producție, potrivit The Telegraph.
„Am muncit ca să ajung să am succes, să devin lead graphic designer pentru producții precum Apple TV. Am muncit foarte, foarte mult pentru asta. Și apoi munca pur și simplu a dispărut”, spune Tucker.
Până de curând, femeia în vârstă de 36 de ani câștiga peste 65.000 de lire pe an: „Apoi, anul trecut, au fost 26.000. O scădere mare. În ultimele șase luni, a fost drastic. Sunt proprietar de locuință. Am o mașină în leasing. Nu poți renunța la mașină și nu poți să nu-ți plătești ipoteca pentru că s-a întâmplat ceva dincolo de controlul tău”.
Nu pandemia și nici grevele scenariștilor de la Hollywoo au fost lovitura decisivă. Chiar și după astfel de perturbări, munca revenea mereu. Însă inteligența artificială s-a dovedit altceva.
„Tot pentru ce am muncit construit acum mi-a fost smuls de sub picioare. Fac asta de 15 ani. Sunt foarte calificată și căutată pentru acest job. Acum sunt pe ajutor social”, spune femeia.
Cazul ei nu este singular. Specialiștii avertizează că inteligența artificială începe să înlocuiască sau să devalorizeze locuri de muncă bine plătite din domenii precum designul, programarea, copywritingul sau activitatea din call-centere. Progresele rapide ale tehnologiei ridică semne de întrebare privind viitorul profesiilor din sectorul serviciilor și al muncii de birou.
Anton Korinek, profesor la Universitatea din Virginia, susține că există riscul unei creșteri semnificative a șomajului într-un interval scurt de timp, în funcție de ritmul adoptării tehnologiei.
„Este prudent să ne pregătim pentru scenarii negative”, afirmă economistul, subliniind nivelul ridicat de incertitudine.
Și laureatul Nobel pentru economie Daron Acemoglu atrage atenția că, dacă IA va fi utilizată preponderent ca instrument de automatizare, consecințele sociale pot fi profunde. Potrivit acestuia, persoanele aflate sub primele 25% ca nivel de venit ar putea fi cele mai expuse riscului de pierdere sau devalorizare a locurilor de muncă.
