Negocierile ruso‑ucrainene mediate de SUA s‑au încheiat fără progrese, scrie presa străină. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că negocierile de la Geneva sunt „dificile” şi a acuzat Moscova că încearcă să facă astfel încât discuțiile „să treneze”, relatează AFP.  Pe de altă parte,  Rusia intenționează să obțină de la NATO o promisiune „pe hârtie” că nu se va extinde spre Est, cerând direct anularea deciziei alianței de la summitul din București.

Totodată, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat includerea liderului belarus Alexandr Lukaşenko pe lista cu sancțiuni a Kievului pentru că a permis Rusiei să desfăşoare pe teritoriul Belarusului rachete balistice hipersonice Oreşnik şi totodată a facilitat atacuri rusești cu drone asupra nordului Ucrainei, potrivit EFE. Mai mult, Zelenski acuză o presiune „nejustificată” din partea lui Donald Trump pentru concesii teritoriale în negocierile de pace cu Rusia și avertizează că ucrainenii nu vor accepta cedarea suplimentară a Donbasului.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Statele Unite au promis acordarea de licențe pentru producția de rachete de apărare aeriană pentru sistemele MIM-104 Patriot, însă ulterior au refuzat.Liderul de la Kiev a precizat că Ucraina a propus dezvoltarea unei producții comune în Europa, inclusiv împreună cu România și Polonia, subliniind necesitatea accelerării capacităților europene de apărare în contextul războiului. 

UPDATE Comisia Europeană a lansat o nouă strategie destinată sprijinirii regiunilor estice ale Uniunii Europene afectate de consecințele războiului din Ucraina, mobilizând miliarde de euro pentru a contracara declinul economic și demografic, scrie Euronews. Inițiativa vizează nouă state membre care au granițe cu Rusia, Ucraina sau Belarus – Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria – și se adresează în special zonelor confruntate cu scăderea investițiilor, depopulare și perturbarea activităților transfrontaliere. Elementul central al strategiei este EastInvest, un mecanism care va pune la dispoziție împrumuturi în valoare totală de 28 de miliarde de euro, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții și Banca Mondială. 

UPDATE Supranumită „ancora NATO”, insula suedeză Gotland situată în mijlocul Mării Baltice a devenit punctul central al strategiei Alianței de descurajare a Rusiei, trecând printr-un proces accelerat de remilitarizare, relatează cotidianul elvețian Blick, parte a grupului Ringier.

UPDATE Întreruperile de curent afectează consumatorii din regiunile Odesa, Dnipropetrovsk, Sumî și Zaporojie începând din această dimineață, din cauza atacurilor Rusiei asupra instalațiilor de infrastructură energetică, a anunțat Ministerul Energiei din Ucraina. Cea mai dificilă situație se înregistrează în regiunea Odesa, unde peste 99.000 de clienți nu au energie electrică. Întreruperi de curent sunt în vigoare în majoritatea regiunilor, în timp ce întreprinderile se confruntă cu restricții programate. În unele regiuni au fost aplicate întreruperi de urgență, a precizat ministerul, scrie Spotmedia.

UPDATE Forțele ruse au lansat un atac nocturn masiv asupra Ucrainei. Apărarea aeriană a neutralizat majoritatea țintelor, dar s-au înregistrat lovituri în 14 locuri de pe teritoriul ucrainean. În schimb, Ucraina a atacat cu drone orașul Ceboksari, din zona Munților Urali, unde se află sediul unui furnizor al armatei ruse. Pe front, unitățile ruse au fost respinse de forțele ucrainene în regiunea Dnipropetrovsk.

UPDATE Forțele ruse au lansat în timpul nopții o rachetă balistică Iskander-M și 126 de drone. Apărarea aeriană a neutralizat 100 de drone, însă racheta și 23 de drone au lovit în 14 locuri, au comunicat dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE SUA discută cu Rusia despre construirea unui centru de date pe bază de energie nucleară și a unui tunel sub Strâmtoarea Bering. Publicația The Economist dezvăluie cum a încercat Rusia să propună acorduri economice uriașe pentru a câștiga sprijinul SUA. Înainte de întâlnirea de anul trecut din Alaska, Rusia a pregătit ceea ce a descris ca fiind „cea mai mare înțelegere” din domeniul economic pentru președintele SUA, în valoare de 12 trilioane de dolari, în schimbul ridicării sancțiunilor, potrivit The Economist. Promisiunile de îmbogățire au fost mult timp în centrul strategiei liderului rus Vladimir Putin. Publicația subliniază că acceptarea unei astfel de oferte ar însemna, în mod efectiv, investiții în redresarea economiei Rusiei și pregătirea Kremlinului pentru viitoarele războaie. Pentru Washington, acordul ar fi mai degrabă o capcană periculoasă decât un beneficiu real, citează Mediafax.

UPDATE Într-un interviu telefonic acordat publicației Axios, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că a însărcinat echipa sa să organizeze o întâlnire cu Vladimir Putin la Geneva. Potrivit acestuia, doar un dialog direct între lideri poate aduce un progres în chestiunile teritoriale. Kremlinul nu comentează deocamdată inițiativa liderului ucrainean, iar purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat că este prematur să se tragă concluzii privind negocierile.

UPDATE Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, a declarat că există progrese în cadrul negocierilor, însă detaliile nu sunt încă făcute publice, potrivit presei ucrainene. Au fost discutate parametrii de securitate și mecanismele de implementare a unor posibile decizii. Unele aspecte au fost clarificate, iar pe altele consultările continuă. Următoarea etapă este atingerea nivelului necesar de coordonare pentru a prezenta propunerile spre examinare președinților.

UPDATE Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în Regatul Unit, fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valerii Zalujnîi, a vorbit pentru prima dată despre „diferențele profunde” și „relațiile tensionate” dintre el și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, relatează Associated Press. În vârstă de 52 de ani, Zalujnîi evită să vorbească despre eventuale ambiții politice, spunând că nu dorește să submineze unitatea națională într-un moment în care războiul cu Rusia se apropie de al patrulea an.

UPDATE Rusia le-a cerut miercuri țărilor europene care o acuză că l-a ucis pe activistul opozant rus Alexei Navalnîi otrăvindu-l cu o toxină extrasă din pielea unei broaște sud-americane să furnizeze date concrete pentru a-și susține acuzația, transmit Reuters și Agerpres.

UPDATE Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al guvernului Viktor Orban, a anunțat că Ungaria a oprit exporturile de motorină către Ucraina. El a precizat că Budapesta nu va relua livrările de motorină până când Ucraina nu va relua tranzitul de petrol rusesc către Ungaria.

UPDATE Prim-ministrul slovac Robert Fico a declarat miercuri stare de urgenţă în materie de aprovizionare cu petrol din cauza întreruperii livrărilor ruseşti prin oleductul Drjuba şi a ameninţat Ucraina cu măsuri de retorsiune dacă situaţia persistă, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. Ţara a decis să scoată din rezerve 250.000 de tone din rezervele sale de urgenţă din cauza situaţiei, a declarat el în cadrul unui briefing de presă. Potrivit autorităţilor ucrainene, oleoductul Drujba, care tranzitează teritoriul său înainte de a livra petrol Slovaciei şi Ungariei, a fost avariat de lovituri ruseşti la sfârşitul lunii ianuarie la Brodî. Însă Fico, citând rapoarte ale serviciilor secrete slovace, a afirmat miercuri că lucrările de reparaţie sunt încheiate, acuzând guvernul ucrainean că nu reia livrările pentru a exercita un „şantaj” asupra Ungariei, ostilă aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

UPDATE Infractorul sexual Jeffrey Epstein ar fi încercat să cultive legături cu elita politică rusă și ar fi insistat în mod repetat pentru o întâlnire cu președintele Vladimir Putin, conform dosarelor Departamentului de Justiție al SUA publicate marți, 17 februarie. Documentele detaliază călătoria lui Epstein în Rusia și eforturile sale de a recruta tinere femei prin intermediul unor intermediari de rang înalt.

UPDATE Serviciile de informații militare ale mai multor țări occidentale au declarat recent că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, consideră că Rusia câștigă războiul împotriva Ucrainei. Potrivit acestora, dictatorul este convins că, chiar dacă va fi nevoie de la 18 luni până la doi ani pentru a ocupa regiunile Donețk și Luhansk, loviturile asupra infrastructurii energetice și a locuințelor civile din Ucraina îi oferă mai multe pârghii de influență. Despre acest lucru scrie publicația The New York Times. Aceasta a subliniat că, în timpul negocierilor de la Geneva, trimișii speciali ai Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, au discutat atât cu delegații ruși, cât și cu cei ucraineni.

UPDATE Micii antreprenori ucraineni se luptă să supravieţuiască unei ierni marcate de pene frecvente de electricitate, apă şi încălzire, după ce atacurile aeriene ruseşti au vizat infrastructura energetică a ţării. În întreaga capitală Kiev, numeroase cafenele, restaurante şi alte mici afaceri au fost închise din cauza costurilor ridicate şi a incertitudinii economice. Cele care au rămas deschise funcţionează în mare parte cu generatoare amplasate pe trotuare, generând zgomot şi fum. Potrivit Şcolii de Economie din Kiev, penele de curent reprezintă cel mai mare risc economic imediat pentru Ucraina, iar întreruperile prelungite ar putea reduce PIB cu 2–3%, dacă firmele nu reuşesc să se adapteze rapid, scrie Spotmedia.

UPDATE În prezent, în regiunea Zaporojie, militarii ucraineni desfășoară acțiuni de luptă active, însă nu este vorba despre o contraofensivă de amploare. Acest lucru a fost declarat de președintele Consiliului Rezerviștilor Forțelor Terestre ale Forțelor Armate ale Ucrainei, Ivan Timociko, în direct la postul „Kiev24”.

UPDATE Contraofensiva Forțelor Armate ale Ucrainei din 2023 nu a avut succes din cauza alocării insuficiente de resurse. Acest lucru a fost declarat de ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valerii Zalujnîi, într-un interviu acordat Associated Press.

UPDATE Viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a avertizat că „problemele” rămase de rezolvat sunt ” vaste” şi că „nimeni nu va îndrăzni să prezică” rezultatul discuţiilor. Emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, a salutat totuși astăzi progresul reprezentat de continuarea acestui proces de negociere care îi reunește pe ruși și ucraineni. „Succesul președintelui Trump în a aduce împreună cele două părți ale acestui război a produs progrese semnificative”, a scris negociatorul, pe platforma X, după prima zi de discuții. „Cele două părți au convenit să-și informeze liderii și să continue să lucreze pentru un acord”, a adăugat el.

UPDATE Pe 5 februarie 2026, Putin a ținut un discurs la ceremonia de deschidere a Anului Unității Popoarelor Rusiei. Aceasta este ultima sa apariție publică în fața unui public numeros la momentul publicării acestui articol. A doua zi au avut loc două ședințe de lucru la Kremlin. De atunci, Kremlinul a trecut la publicarea de „conserve”, au aflat jurnaliștii de la  „Sistema”. Astfel, Putin nu a mai apărut în fața camerelor de filmat timp de 11 zile. În această săptămână are programate câteva evenimente publice.

UPDATE "Întâlnirile de ieri (marţi, de la Geneva - n.r.) au fost într-adevăr dificile, şi putem spune că Rusia încearcă să facă astfel încât negocierile, care ar fi putut deja ajunge în faza finală, să treneze", a atras atenţia liderul ucrainean într-un mesaj pe reţelele de socializare. De asemenea, el a spus că participarea Europei la discuțiile trilaterale de la Geneva, care vizează încheierea conflictului din Ucraina, este "indispensabilă" pentru a asigura acorduri "realizabile". "Credem că participarea Europei la acest proces este indispensabilă pentru implementarea cu succes a unor acorduri pe deplin realizabile", a subliniat Zelenski. Totodată, el a confirmat relatările conform cărora negociatorii ucraineni şi americani care au participat la discuţiile cu Rusia de la Geneva s-au întâlnit marţi cu reprezentanţi din Franţa, Regatul Unit, Germania, Italia şi Elveţia, scrie Agerpres.

UPDATE Negociatorul‑șef rus la discuțiile mediate de SUA cu Ucraina spune că acestea s‑au încheiat pentru astăzi după două ore. Nu a părut să existe vreun progres după o sesiune tensionată de șase ore marți. Moscova nu a renunțat la cererile sale ca Ucraina să cedeze teritorii‑cheie. Va exista presiune și nerăbdare din partea lui Donald Trump pentru a apărea rezultate. Există o stare de tensiune în rândul delegației ucrainene și, cu siguranță, și în rândul emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Ei ar putea fi mai concentrați pe oportunitățile comerciale pe care o pauză în lupte le‑ar putea aduce și, poate, pe consolidarea relațiilor americano‑ruse. Acesta este motivul pentru care reprezentanți europeni prezenți acolo, strânși în jurul Ucrainei, dar încercând totodată să rămână implicați în negocieri pentru a‑și proteja interesele, pe măsură ce discuțiile se prelungesc, scrie Rador.

UPDATE Emisarul american Steve Witkoff, care reprezintă administrația Trump la discuții, a transmis însă un mesaj optimist. „Succesul președintelui Trump de a aduce ambele părți la masa negocierilor a generat progrese semnificative”, a scris acesta pe platforma X. El a adăugat că ambele părți au fost de acord să-și informeze liderii și să continue eforturile pentru ajungerea la un acord.

UPDATE Rusia cere NATO să abandoneze extinderea spre est și să anuleze decizia cheie luată la summitul de la București. Solicitările, transmise de diplomații ruși cotidianului Izvestia, vin pe fondul negocierilor de pace pentru Ucraina, care au avut loc marți și miercuri la Geneva. Rusia intenționează să ceară NATO să-și formalizeze angajamentul de a nu se extinde spre est, a declarat Ambasada Rusiei în Belgia pentru Izvestia, cu referire la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Mai mult, potrivit unui purtător de cuvânt al misiunii diplomatice, autoritățile ruse insistă asupra revocării deciziei Summitului de la București din 2008, în cadrul căruia țările NATO au convenit că Ucraina și Georgia ar trebui să devină membre ale alianței în viitor, scrie The Moscow Times.

UPDATE  Abordarea rapidă și dublă a emisarilor lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, implicați simultan, la Geneva, în negocieri privind programul nuclear iranian, dar și în războiul Rusia-Ucraina a stârnit mai degrabă un val de scepticism în rândul experților în politică externă în privința șanselor reale de succes. Trimișii Statelor Unite, Steve Witkoff și Jared Kushner, au fost puși în centrul a două negocieri de criză desfășurate aproape în paralel, la Geneva, un demers care a alimentat îndoieli serioase în rândul comunității de politică externă cu privire la eficiența și șansele reale de succes ale acestei strategii. Chiar și pentru președintele Donald Trump, cunoscut pentru obsesia sa de a încheia acorduri rapide, decizia de a aborda în aceeași zi două dosare extrem de sensibile, impasul nuclear iranian și războiul dintre Rusia și Ucraina, a părut riscantă, scrie Reuters într-o analiză în care notează că „diplomația accelerată” a Washingtonului este privită cu scepticism de numeroși analiști politici internaționali. Experții avertizează că agenda încărcată a celor doi emisari ridică întrebări nu doar legate de capacitatea lor de a gestiona simultan crize complexe, ci și de perspectivele reale de a obține rezultate concrete. Trump s-a lăudat în repetate rânduri că a pus capăt mai multor conflicte în primul an al celui de-al doilea mandat, exprimându-și dorința de a obține acorduri internaționale care să-i susțină aspirațiile la Premiul Nobel pentru Pace.

UPDATE „Există dovezi clare că Republica Moldova nu este următoarea țintă, ci este chiar acum o țintă a Rusiei”, a declarat activistul civic Radu Hossu pentru RFI.

UPDATE Președinta Republicii Moldova Maia Sandu aduce în atenția publică un concept nou care acum apărea doar în documentele interne ale NATO – cel de „război cognitiv”, Un război orientat spre mentalitățile colective, pentru a face oamenii să nu mai poată discerne ce e adevărat și ce e fals și să modifice inclusiv rezultatele alegerilor pentru un impact regional, notează RFI.

UPDATE Volodimir Zelenski a mai spus că, în a doua parte a anului 2025, Rusia a instalat pe teritoriul Belarusului un sistem de repetitoare pentru controlul dronelor de luptă, ceea ce a dus la creșterea capacității armatei rusești de a ataca regiunile nordice ale Ucrainei, de la Kiev până la Volânia. „Rușii nu ar fi putut efectua unele dintre atacuri, în special asupra instalațiilor energetice și a căilor ferate din regiunile noastre, fără un astfel de ajutor din partea Belarusului. Peste 3.000 de întreprinderi belaruse au fost puse în slujba războiului Rusiei și au furnizat mașini, echipamente și componente clasificate drept «de importanță critică», inclusiv componente pentru producerea de rachete care terorizează orașele și satele noastre”, a declarat președintele. El l-a acuzat pe Lukașenko că a sacrificat suveranitatea Belarusului pentru a-și menține puterea și că ajută Rusia să evite sancțiunile internaționale și susține războiul în mod public.„Vor exista consecințe speciale pentru acest lucru”, a mai declarat Volodimir Zelenski.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că autoritățile de la Kiev impun sancțiuni împotriva liderului belarus Alexandr Lukașenko, pe care îl acuză de sprijin direct pentru acțiunile militare ale Rusiei, relatează Ukrinform. Anunțul a fost făcut miercuri pe Telegram, de către Zelenski, relatează aceeași sursă. Președintele ucrainean susține că Belarus a oferit teritoriul său pentru desfășurarea rachetelor Oreșnik și a permis livrarea unor componente importante pentru acest tip de armament. „Astăzi, Ucraina a aplicat un pachet de sancțiuni împotriva lui Alexandr Lukașenko și vom intensifica semnificativ contramăsurile împotriva tuturor formelor de asistență a sa în uciderea ucrainenilor. Vom lucra cu partenerii astfel încât acest lucru să aibă un efect global”, a declarat Zelenski. Președintele Zelenski a afirmat că, anul trecut, companii din Belarus au furnizat Rusiei piese importante și baze mecanice pentru rachetele Oreșnik, iar aceste livrări, spune el, continuă și în 2026.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu telefonic acordat Axios, că preşedintele american Donald Trump exercită o presiune nejustificată asupra sa în încercarea de a găsi o soluţie la războiul ce durează de aproape patru ani între Kiev şi Moscova. El a mai spus că orice plan care ar impune Ucrainei să renunţe la teritoriile pe care Rusia nu le-a capturat în regiunea Donbas din estul ţării ar fi respins de ucraineni, dacă va fi supus unui referendum. Axios îl citează pe Zelenski spunând că „nu este corect” ca Trump să continue să solicite public Ucrainei, şi nu Rusiei, să facă concesii în negocierile pentru un plan de pace. „Sper că este doar o tactică a lui şi nu o decizie”, a declarat Zelenski în interviul realizat prin telefon în timp ce negociatorii ruşi, ucraineni şi americani purtau discuţii la Geneva.

UPDATE Cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, a declarat marți reporterilor că Papa Leon al XIV-lea are o serie de rezerve cu privire la rolul Consiliului pentru Pace și că, în aceste condiții, „nu va participa”. Potrivit The Independent, cel mai înalt oficial diplomatic al Vaticanului a explicat că eforturile de gestionare a situațiilor de criză ar trebui să fie coordonate de ONU, potrivit Mediafax.

UPDATE Autoritățile ruse au decis să restricționeze funcționarea Telegram în Rusia, deoarece aplicația de mesagerie dezvăluie corespondența serviciilor secrete străine, a declarat ministrul dezvoltării digitale al Federației Ruse, Maksut Shadaev. „Dacă la începutul conflictului, Telegram era considerat un serviciu destul de anonim, utilizat de armata noastră, acum există multe fapte confirmate de autoritățile noastre care arată că serviciile secrete străine au acces la corespondența din Telegram”, a declarat Shadaev în timpul discursului său din Duma de Stat. Potrivit lui, datele obținute de serviciile secrete sunt utilizate împotriva armatei ruse în Ucraina, notează Digi24.

UPDATE Drone ucrainene au lovit în dimineața zilei de 18 februarie 2026 orașul Cheboksary din republica rusă Ciuvașia, vizând o întreprindere din industria de apărare. Uzina produce componente utilizate în rachete de croazieră și balistice, potrivit presei ruse, scrie NewsWeek.

UPDATE Kremlinul a declarat miercuri că nici China, nici Rusia, nu au efectuat teste nucleare secrete, menționând totodată că Beijingul a negat acuzațiile Statelor Unite potrivit cărora ar fi făcut acest lucru, relatează Reuters.

UPDATE Cancelarul Friedrich Merz și oficialii germani susțin că, după cum țara și-a ajustat politica de apărare după invazia Rusiei în Ucraina, este necesară o transformare similară în domeniul inteligenței, mai precizează Politico.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat miercuri că Germania ar putea oferi avioane militare capabile să transporte bombe atomice, insistând în acelaşi timp că nu este vorba ca ţara sa să dispună de propriile arme nucleare în cadrul unei eventuale „umbrele nucleare” europene de descurajare, potrivit EFE, preluată de Agerpres.

UPDATE Anastasia Kucherova, o rusoaică stabilită la Milano, şi-a exprimat opoziţia faţă de războiul Rusiei împotriva Ucrainei printr-un gest extrem de simbolic, deşi iniţial anonim: purtând pancarta echipei Ucrainei în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina, a relatat AP. "Când mergi alături de aceşti oameni, îţi dai seama că au tot dreptul să simtă ură faţă de orice rus", a declarat aceasta în cadrul interviului.