19 februarie 2026, ora 13:13

Deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a fost luat la rost în Parlament, de deputata PAS, Ersilia Qatrawi. Asta după ce, săptămâna trecută, Costiuc a acuzat-o că nu a comentat cazul unei eleve de clasa a șaptea despre care el afirma că s-ar fi otrăvit cu droguri la școală. Ulterior, poliția a anunțat că aceste informații sunt false. Prin urmare, deputata PAS l-a avertizat că „există niște linii roșii” care nu pot fi trecute și că funcția de legislator presupune responsabilitate pentru declarațiile făcute. 

„Funcția de deputat nu înseamnă că ești atotputernic și că ai ajuns lângă apostoli, lângă Dumnezeu. Funcția de deputat înseamnă foarte multă responsabilitate la ceea ce îți iese pe gură”, a declarat deputata, acuzându-l pe Costiuc că a prejudiciat familia.

„Nu poți pretinde că aperi o societate când jignești un copil. Nu poți da lecții de moralitate când alegi să vehiculezi cu date false și nu poți cere minimum respect atunci când alegi să îți faci content pe seama unei tragedii într-o familie”, a subliniat Qatrawi.

Deputata a declarat că informația transmisă de Costiuc, precum că fata ar fi în comă, este falsă și că nu a primit indicații de la șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, de a nu discuta în teritoriu despre problema drogurilor. Qatrawi s-a arătat gata să își depună mandatul de deputat dacă Costiuc va aduce dovezi în acest caz.

„Stau în fața dvs. în carne și oase, dacă vreți să vă luptați cu mine, o puteți face, nu trebuie să mă intimidați, să mă șantajați pe rețelele sociale (...) Vreți să mă executați public? Făceți-o aici, în acest plen, dar nu vă atingeți de copiii din teritoriu”, a menționat deputata.

În reacție, Vasile Costiuc a negat faptul că a prejudiciat familia, susținând că în clipul video nu a dat niciun nume și nicio adresă. Asta deși a indicat faptul că fata învață la o școală din Ștefan Vodă. Deputatul consideră că a dat un semnal de atenție societății asupra unui fenomen grav, cel al consumului de droguri. 

„Constat că nu ați înțeles nimic”, a fost replica președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

Deputata PAS a declarat la final: „În calitate de mamă mă revolt, în calitate de deputat condamn, iar în calitate de om cer minima decență”, oferind o învățătură primită de la mama sa: „Domn să fii e o întâmplare, om să fii e un lucru mare, funcția vine și pleacă, haideți să rămânem oameni”.

TV8.md amintește că deputatul Vasile Costiuc a acuzat poliția că ar fi ascuns adevărul în cazul unei eleve de clasa a șaptea, care a ajuns la spital pe 2 februarie. Liderul partidului „Democrația Acasă” susținea că fata s-ar fi otrăvit cu droguri la școală. Poliția a precizat însă că informația este fasă. Potrivit oamenilor legii, adolescenta a luat mai multe pastile acasă, iar ulterior și-a dat seama de riscuri și a avut nevoie de îngrijiri medicale.

În același video, Costiuc a menționat-o pe deputata PAS, Ersilia Quatrawi, întrebând de ce nu a comentat acest caz, în condițiile în care anterior a vorbit public despre alte incidente din școli.

Poliția a declarat că regretă faptul că parlamentarul „a ales să-și facă imagine pe cazul unui copil”, afectând astfel familia.  Și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a criticat public gestul deputatului. Vasile Coroi a anunțat că s-a autosesizat și a atras atenția că materialul video conține detalii care ar putea duce la identificarea minorei, existând riscul ca aceasta să fie expusă și afectată din nou.

19 februarie 2026, ora 13:44

Uniunea Europeană ar intenționa să ceară retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului, Belarus, Georgia și Armenia, în cadrul negocierilor pentru un acord de pace cu Ucraina. Această prevedere ar fi inclusă într-un document distribuit de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, transmite RFE.

Documentul este intitulat „Interesele fundamentale ale Europei pentru asigurarea unei păci cuprinzătoare, juste și durabile și a securității continentului” și detaliază concesiile pe care Rusia ar trebui să le facă în cadrul discuțiilor diplomatice în curs cu Ucraina, mediate de Statele Unite.

Cerințele includ reducerea nivelului de trupe ruse și retragerea lor din țările vecine, plăți de despăgubire și necesitatea democratizării societății ruse.

Capitolul doi, „O Europă sigură și stabilă”, presupune ca„Rusia să oprească campaniile de dezinformare, sabotajul, atacurile cibernetice, încălcările spațiului aerian și amestecul în alegerile din teritoriile europene și din țările vecine”.

Un alt ultimatum stipulează că nu ar trebui să existe arme nucleare în Belarus și să fie interzisă „prezența militară rusă și desfășurările acesteia în Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Armenia”.

În ceea ce privește respectarea legii internaționale de către Rusia, Uniunea Europeană cere să nu fie acordată o amnistie generală pentru crimele de război. UE mai solicită ca anchetatorii internaționali să aibă acces în locurile unde se presupune că au fost comise astfel de crime, pentru a putea documenta faptele. Totodată, Bruxellesul subliniază că nicio lege adoptată în Rusia nu trebuie să fie considerată mai presus de tratatele internaționale pe care Moscova le-a semnat și prin care și-a asumat obligații la nivel global.

Totodată, în primul capitol, intitulat „Rusia să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a statelor”, se precizează că, dacă Ucraina ar fi obligată, în cadrul negocierilor mediate de SUA, să își reducă efectivele militare sau să își retragă trupele din anumite zone, atunci și Rusia ar trebui să facă același lucru. De asemenea, documentul prevede că teritoriile ucrainene ocupate nu trebuie recunoscute oficial ca aparținând Rusiei și că aceste zone ar trebui demilitarizate.

Ultimele cerințe se referă la situația internă din Rusia. Potrivit documentului, se cere organizarea unor alegeri libere și corecte cu monitorizare internațională, eliberarea tuturor prizonierilor politici, întoarcerea civililor și copiilor deportați, libertatea presei, abrogarea legii privind agenții străini, încetarea „falsificării istorice și a altor legi care criminalizează opoziția și delegitimează mass-media și societatea civilă independente”. Totodată, este solicitată cooperarea deplină în anchetele legate de moartea liderilor opoziției ruse, Alexei Navalnîi și Boris Nemțov.

Documentul urmează să fie analizat mai întâi de ambasadorii Uniunii Europene, pe 17 februarie. Ulterior, o parte dintre propuneri vor fi discutate și de miniștrii de externe ai statelor membre, la reuniunea programată pentru 23 februarie, la Bruxelles.

TV8.md amintește că în noiembrie 2025, premierul Alexandru Munteanu declara că Republica Moldova discută cu Uniunea Europeană și Statele Unite un plan de reintegrare a regiunii transnistrene. Acesta prevede și retragerea armatei ruse din stânga Nistrului.

Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a afirmat anterior că UE va găsi soluții pentru regiunea transnistreană, astfel încât aceasta să nu devină un obstacol în calea aderării Republicii Moldova.

Reintegrarea treptată a regiunii transnistrene ar costa aproximativ jumătate de miliard de euro anual, potrivit estimărilor făcute de autoritățile de la Chișinău în februarie 2025.