La nivel european se discută o posibilă scurtătură pentru aderarea Ucrainei la UE, mai exact acordarea unui statut special în contextul unui plan de pace, a declarat premierul Alexandru Munteanu, la „Cutia Neagră”. Totuși, potrivit lui, acest scenariu este „jos în listă”. Republicii Moldova nu i-a fost făcută o asemenea propunere, chiar dacă, în prezent, Chișinăul și Kievul merg la pachet în drumul spre UE.
Premierul a subliniat că fiecare stat trebuie să-și facă temele pentru acasă pentru a deveni membru UE, iar criteriile nu pot fi ignorate. În acest context, Munteanu a recunoscut că țara noastră trebuie să accelereze adoptarea legilor necesare integrării europene, după restanțele acumulate anul trecut.
„- Cred că ați auzit în presă, cel puțin nouă nu ne-au făcut propunerea respectivă, dar există o variantă de un fel de scurtătură, de o posibilitate ca în cazul încheierii păcii în Ucraina, Ucraina să fie primită cu un statut special. - Dar se discută acest plan? - Se discută în contextul unui plan de pace pentru Ucraina. Dar e unul din punctele care stă undeva foarte jos în listă, că trebuie alte lucruri să se decidă până o să vină în aplicare acest punct, un fel de punct la sfârșit ce se întâmplă în Ucraina pentru ca să fie păstrată această pace”, a declarat Munteanu.
Prim-ministrul a subliniat că Moldova este pregătită pentru orice scenariu, cu condiția să continue reformele și să urmeze un plan clar de acțiuni pentru a deveni stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Întrebat dacă Republica Moldova ar putea fi decuplată de Ucraina în procesul de aderare, premierul a precizat: „Nu e decizia noastră. Noi susținem parcursul european al Ucrainei. Eu cred că cea mai bună soluție ar fi să devenim membri ai Uniunii Europene împreună. Putem să devenim cu un interval oricare de timp, fiindcă, până la urmă, fiecare din state trebuie să îndeplinească criterii, că nu poți să deschizi ușa așa, necondiționat, că ar fi un precedent prost pentru toți. Noi ne îndeplinim temele de acasă și suntem gata pentru o decizie politică”.
Referindu-se la ritmul reformelor, Munteanu a admis că există întârzieri și că anul curent este unul foarte încărcat din punct de vedere legislativ. Totuși, premierul este optimist că vom reuși să ne îndeplinim cerințele:
„Am avut o discuție cu colegii, cam ieșirea noastră din sărbători s-a cam prelungit, dar sunt foarte multe legi care sunt în așa-zisul pipeline al nostru și am rugat cu colegii, cu siguranță, să se accelereze. Credeți-mă, eu personal mă ocup. Cu secretarul general al Cancelariei, am făcut și un dashboard pentru noi și noi urmărim în timp real toate proiectele și o să ne accelerăm.
Uitați-vă, noi am acumulat niște restanțe anul trecut și ne-am pus scopul, fiindcă așa am promis Comisiei Europene și am adoptat 70 de de legi și regulamente în ultima ședință a Guvernului, fiindcă așa era și Cancelaria, și ministerele lucrau continuu ca să realizeze acest plan. Adică noi, moldovenii, câteodată spiritul nostru latin ne face să așteptăm, dar pe urmă când ne accelerăm nimeni nu poate să ne oprească”.
Menționăm că pentru a realiza toate angajamentele asumate, ar fi nevoie ca lunar să fie adoptate și implementate aproximativ 130 de legi. În ianuarie și până la mijlocul lunii februarie 2026, Guvernul a adoptat doar 19 acte ce țin de integrarea europeană.
Întrebat cât de realist este obiectivul de a finaliza negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2028, premierul Alexandru Munteanu a făcut trimitere la experiența Croației, amintind că în 2004 unele state au ratat valul extinderii UE, pentru că „nu au crezut suficient” și nu au insistat îndeajuns:
„Am fost în Croația, îmi amintesc foarte bine, 1 mai 2004, când s-a luat decizia de a accepta acele 10 țări și croații au fost foarte supărați că au fost lăsați, fiindcă practic nu... și au înțeles, au recunoscut greșeala că n-au luptat suficient atunci, că nu prea au crezut”.
În același timp, șeful Guvernului a admis că atunci când rezultatele nu sunt imediat vizibile, apare un grad de scepticism:
„Eu cred că se acumulează o oboseală și sigur când se vorbește prea mult de careva lucruri și populația, inclusiv și funcționarii publici nu văd careva, cum ei zic, rezultate. Dar rezultate sunt, au toate mesajele care vin de la comisii și faptul că ni s-au deschis acele trei capitole și că totuși noi toți avansăm și avem acei bani care trebuie să investim, nu putem spune că suntem ignorați de comisii”.
TV8.md amintește că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat țara vecină. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.
În iunie 2025, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară.
În decembrie 2025, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.
În ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că Republica Moldova ar putea deveni monedă de schimb în jocul marilor puteri pentru influența din regiune. Potrivit oficialei, lumea este incertă și periculoasă pentru țări mici, precum este Republica Moldova. În acest context, șefa statului a precizat că aderarea la Uniunea Europeană ar fi cea mai bună soluție pentru supraviețuire.
