23 februarie 2026, ora 15:10

Alexei Gherțescu și-a dat demisia din funcția de președinte al Consiliului Concurenței. Cererea a fost depusă vineri, 20 februarie, la doar trei zile după ce a fost audiat în Comisia parlamentară pentru integrare europeană. În cadrul ședinței, mai mulți deputați au criticat raportul prezentat de Gherțescu privind aplicarea Programului Național de Aderare la UE, pe capitolul ce ține de politica în domeniul concurenței. Ulterior, deputatul PAS Dinu Plîngău a scris pe Facebook că șeful Consiliului Concurenței „ar trebui să înțeleagă că ar trebui să plece, pentru că nu a făcut și nu face față înaltei funcții pe care o deține”.

„Am rămas profund nemulțumit de modul în care conducerea Consiliului Concurenței a venit total nepregătită la audierile parlamentare. Consiliul Concurenței are cele mai mari restanțe la capitolul pregătirii și implementării actelor, de la propuneri legislative până la acte interne pentru racordarea legislației la standartele UE. Deși, a fost acordat suficient timp conducerii instituției de a veni cu informații și raport pe domeniul de responsabilitate, conducerea instituției nu a putut răspunde la nici o întrebare, nici măcar la cea mai banală care se referea la numărul de acte care au rămas ca restanță încă din anul 2025. Noi, fiind nevoiți să le solicităm să mai vină o dată la Parlament”, se arată în postarea lui Plîngău.

Parlamentarul a declarat după audiere că activitatea președintelui Consiliului este nesatisfăcătoare și că Republica Moldova nu este suficient de prosperă pentru a-și permite luxul de a întreține astfel de conducători, a căror sarcini nu sunt clare și care beneficiază de un salariu destul de mare.

„Președintelele acestei instituții ar trebui să vină și cu răspunsul dacă Republica Moldova își mai poate permite să-l țină în funcție”, se arată în postare.

Președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a subliniat că gradul de implementare a actelor în cadrul Consiliului este de doar 55,13%, ceea ce plasează instituția pe ultimul loc între toate autoritățile statului.

În replică, Alexei Gherțescu a recunoscut că, din cauza constrângerilor din etapele de planificare și implementare, mai multe acte nu au fost aprobate. Totuși, se lucrează la acestea și, în curând, „nu vor mai exista acte pentru 2025 care să nu fie în etapa de definitivare”.

Cererea de demisie urmează să fie examinată de Parlament, transmite IPN.

Alexei Gherțescu a fost numit președinte al Consiliului Concurenței de Parlament în februarie 2022, pentru un mandat de cinci ani.

Consiliul Concurenței este o autoritate publică autonomă, responsabilă față de Parlament. Instituția aplică și supraveghează respectarea legislației în domeniul concurenței, al ajutorului de stat și al publicității. Rolul său principal este de a preveni și combate practicile anticoncurențiale, asigurând condiții egale pe piață pentru toți agenții economici și promovând cultura concurențială în Republica Moldova. 

23 februarie 2026, ora 18:14

Veniturile Arenei Chișinău nu acoperă nici cheltuielile. Întreprinderea de stat a înregistrat pierderi de 37,5 milioane de lei în 2024, deși capitalul social al întreprinderii este de aproape 966 de milioane de lei. Constatările apar într-un raport al Curții de Conturi, examinat astăzi în ședință publică. Arena nu are nici măcar un sistem de evidență a spectatorilor. Administratorul Sergiu Stanciu recunoaște că există probleme, dar promite că vor fi rezolvate.

Partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă, iar procedura nu a fost anulată. De asemenea, contractul de parteneriat public-privat nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor, etapele de realizare, mecanismul de monitorizare și procedura de transfer sau restituire a bunurilor către stat.

Curtea de Conturi a constatat că comisiile responsabile s-au întrunit rar sau deloc, iar recepția finală a lucrărilor nu a fost realizată până în prezent, din cauza lipsei documentației complete și a zecilor de obiecții tehnice.

Raportul mai arată că au fost acordate stimulente salariale fără acte administrative obligatorii, iar în unele cazuri salariile stabilite au contravenit prevederilor legale.

Totodată, Arena nu dispune în prezent de un sistem electronic complet de monitorizare a numărului de participanți, deși sala principală are o capacitate de peste 5.000 de locuri. Lipsa unui mecanism tehnic funcțional face dificilă verificarea respectării limitei maxime admise și a trasabilității biletelor. 

Administratorul complexului, Sergiu Stanciu, a menționat că până în luna iulie este planificată digitalizarea accesului, inclusiv implementarea unui sistem video inteligent pentru numărarea persoanelor și monitorizarea fluxurilor, în vederea asigurării trasabilității biletelor, creșterii transparenței și sporirii siguranței la evenimente.

„Ținând cont că Complexul Arena Națională este un obiectiv nou în piața Republicii Moldova și este cel mai mare complex cultural, artistic, sportiv din Moldova, evident că în această perioadă noi am scos la iveala anumite chestiuni de piață care trebuie să fie reglementate în parcursul activității.

Sunt niște constatări pertinente și noi oarecum în această perioadă ne-am conformat parțial, dar urmează să ne conformăm, astfel încât activitatea Complexului Arena Națională să fie în strictă conformitate cu legislația în vigoare”, a declarat Sergiu Stanciu. 

TV8.md amintește că proiectul Chișinău Arena a fost lansat de fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, în 2018. Inițial, proiectul a costat circa 43 de milioane de euro. Ulterior, pentru că edificiul nu se putea conecta la rețelele inginerești existente, Guvernul a decis să aloce pentru asta încă 1,5 milioane de euro. Suma întreagă, de 44,5 milioane de euro, urmează să fie întoarsă, treptat, din bugetul de stat partenerului privat din Turcia.

Graficul privind evoluția financiară a arenei arată o pierdere constantă între 2019 și 2021, urmată de un an profitabil în 2022 (+17,8 milioane de lei). 2023 a adus o cădere drastică, cu pierderi de peste 20 de milioane de lei, iar în 2024, arena a intrat și mai mult pe minus.