Creștinii ortodocși intră de astăzi în Postul Mare, cea mai lungă și aspră perioadă de post din an. Timp de șapte săptămâni, până la sărbătoarea Paștelui, credincioșii sunt chemați la rugăciune, iertare și cumpătare, dar și la un regim alimentar fără carne, lapte, ouă și pește.
Postul Mare precede Învierea Domnului și se încheie în noaptea de Paște. În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie. În tradiția bisericească, această perioadă amintește de cele 40 de zile petrecute de Iisus Hristos în post și rugăciune în pustiu, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.
Deși sensul principal al postului este cel spiritual, pentru mulți credincioși schimbarea se vede mai ales în farfurie. Unii aleg chiar și post negru în anumite zile, în special vinerea, când nu consumă nimic până la apusul soarelui.
Nutriționiștii avertizează însă că trecerea la un regim exclusiv vegetal trebuie făcută treptat. Potrivit nutriționistei Maria-Victoria Racu, cea mai mare provocare este asigurarea unei cantități suficiente de proteine.
„În dieta vegană sau dieta de post, cea mai mare provocare este calitatea și cantitatea proteinei pe care o consumăm. Proteina vegetală se asimilează în proporție de 60-70%, comparativ cu 90-95% din proteina animală. De aceea este important să creștem consumul de leguminoase - mazăre, năut, fasole, linte - două-trei porții pe zi, dar și cereale integrale”, a menționat specialista.
În această perioadă sunt recomandate și verdețurile de primăvară, precum urzicile și leurda, bogate în vitamine și minerale, care pot susține organismul în timpul postului.
Specialiștii atrag atenția că postul strict nu este indicat tuturor. Copiii sub 12-14 ani, femeile însărcinate sau care alăptează, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni precum diabet, boli digestive sau renale ar trebui să evite restricțiile severe sau să consulte medicul înainte de a începe postul.
Dincolo de reguli alimentare, Biserica subliniază că esența acestei perioade este curățirea sufletului, împăcarea cu cei din jur și apropierea de Dumnezeu.
