23 februarie 2026, ora 16:01

Ion Crișciuc, adjunctul procurorului-șef al Procuraturii raionului Glodeni, care ar fi fost prins beat la volan în noaptea de ajun a Sfântului Vasile, a fost eliberat din funcție. Hotărârea a fost luată pe 20 februarie, de către Colegiul de Disciplină și Etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Procedura disciplinară a fost inițiată în urma autosesizării din oficiu a membrului CSP, Andrei Cebotari. Colegiul a analizat cauza strict sub aspect disciplinar și deontologic, fără a se pronunța asupra răspunderii penale, aceasta fiind de competența organelor abilitate.

„În urma examinării probelor administrate, Colegiul a reținut că prin conduita manifestată au fost încălcate obligațiile de comportament ireproșabil și principiile de etică profesională aplicabile procurorilor. S-a constatat întrunirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 38 lit. f) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură – atitudine nedemnă și manifestări care aduc atingere onoarei, probității profesionale și prestigiului Procuraturii, cu aplicarea sancțiunii disciplinare - eliberarea din funcția de procuror”, se arată în postarea pe Facebook a lui Cebotari.

Hotărârea poate fi contestată la CSP, prin intermediul Colegiului de disciplină și etică, în termen de 15 zile lucrătoare.

TV8.md amintește că Ion Crișciuc, care ar fi fost prins beat la volan în noaptea de ajun a Sfântului Vasile, și-a dat demisia a doua zi. Atunci, acuzatorul a declarat că informațiile despre faptul că ar fi fost băut la volan sunt false.

Ion Crișciuc a fost numit procuror în cadrul Procuraturii raionului Glodeni în 2009, printr-un ordin al procurorului general al Republicii Moldova.

Pe 4 martie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a validat interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Glodeni, acordat lui Ion Crișciuc printr-un ordin emis de procurorul general interimar.

23 februarie 2026, ora 18:14

Veniturile Arenei Chișinău nu acoperă nici cheltuielile. Întreprinderea de stat a înregistrat pierderi de 37,5 milioane de lei în 2024, deși capitalul social al întreprinderii este de aproape 966 de milioane de lei. Constatările apar într-un raport al Curții de Conturi, examinat astăzi în ședință publică. Arena nu are nici măcar un sistem de evidență a spectatorilor. Administratorul Sergiu Stanciu recunoaște că există probleme, dar promite că vor fi rezolvate.

Partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă, iar procedura nu a fost anulată. De asemenea, contractul de parteneriat public-privat nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor, etapele de realizare, mecanismul de monitorizare și procedura de transfer sau restituire a bunurilor către stat.

Curtea de Conturi a constatat că comisiile responsabile s-au întrunit rar sau deloc, iar recepția finală a lucrărilor nu a fost realizată până în prezent, din cauza lipsei documentației complete și a zecilor de obiecții tehnice.

Raportul mai arată că au fost acordate stimulente salariale fără acte administrative obligatorii, iar în unele cazuri salariile stabilite au contravenit prevederilor legale.

Totodată, Arena nu dispune în prezent de un sistem electronic complet de monitorizare a numărului de participanți, deși sala principală are o capacitate de peste 5.000 de locuri. Lipsa unui mecanism tehnic funcțional face dificilă verificarea respectării limitei maxime admise și a trasabilității biletelor. 

Administratorul complexului, Sergiu Stanciu, a menționat că până în luna iulie este planificată digitalizarea accesului, inclusiv implementarea unui sistem video inteligent pentru numărarea persoanelor și monitorizarea fluxurilor, în vederea asigurării trasabilității biletelor, creșterii transparenței și sporirii siguranței la evenimente.

„Ținând cont că Complexul Arena Națională este un obiectiv nou în piața Republicii Moldova și este cel mai mare complex cultural, artistic, sportiv din Moldova, evident că în această perioadă noi am scos la iveala anumite chestiuni de piață care trebuie să fie reglementate în parcursul activității.

Sunt niște constatări pertinente și noi oarecum în această perioadă ne-am conformat parțial, dar urmează să ne conformăm, astfel încât activitatea Complexului Arena Națională să fie în strictă conformitate cu legislația în vigoare”, a declarat Sergiu Stanciu. 

TV8.md amintește că proiectul Chișinău Arena a fost lansat de fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, în 2018. Inițial, proiectul a costat circa 43 de milioane de euro. Ulterior, pentru că edificiul nu se putea conecta la rețelele inginerești existente, Guvernul a decis să aloce pentru asta încă 1,5 milioane de euro. Suma întreagă, de 44,5 milioane de euro, urmează să fie întoarsă, treptat, din bugetul de stat partenerului privat din Turcia.

Graficul privind evoluția financiară a arenei arată o pierdere constantă între 2019 și 2021, urmată de un an profitabil în 2022 (+17,8 milioane de lei). 2023 a adus o cădere drastică, cu pierderi de peste 20 de milioane de lei, iar în 2024, arena a intrat și mai mult pe minus.