La patru ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina, scena politică de la Chișinău s-a împărțit între condamnări ferme, mesaje de solidaritate și tăceri. Pentru unele formațiuni, 24 februarie a fost un moment de reafirmare a unei poziții clare: condamnarea agresiunii Federației Ruse, solidaritate cu poporul ucrainean și angajament pentru valorile libertății și ale parcursului european.
Alte partide au vorbit despre război, pace sau suferință, însă fără a menționa direct Rusia în calitate de agresor, preferând apeluri la încetarea conflictului. Au existat și formațiuni care au evitat complet subiectul.
Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a publicat un mesaj de condamnare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Mesajul a venit împreună cu anunțul că Parlamentul Republicii Moldova va fi iluminat în culorile galben și albastru.
Șeful Legislativului a subliniat că Moldova a condamnat din prima zi agresiunea Federației Ruse:
„De patru ani, peste 1400 de zile, oamenii din Ucraina trăiesc în frig, în întuneric, departe de casă sau sub amenințarea bombelor. De patru ani, Ucraina luptă cu dârzenie pentru libertate, pentru țară, pentru viitor. În semn de solidaritate, Parlamentul Republicii Moldova este iluminat în această seară în culorile Ucrainei - culori ale curajului, demnității și speranței. Culori care vor învinge.”.
Partidul Socialiștilor din Moldova nu a publicat un mesaj dedicat împlinirii a patru ani de la începutul războiului. Igor Dodon a transmis însă, cu o zi înainte, un mesaj cu ocazia Zilei Apărătorului Patriei. Iar deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea, a criticat protestul organizat de Amnesty International la Ambasada Rusiei din Chișinău:
„Opriți uciderea civililor din Ucraina” - este principalul slogan al acestui ONG, care ar primi sute de mii de euro de la fonduri occidentale. Pe scurt, Rusia ucide civili, iar Ucraina - nu”.
Pe pagina Partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN) nu găsim astăzi nicio referință la războiul crunt. Pe site-ul Primăriei Chișinău însă a fost publicat un comunicat de condamnare a războiului, în care se menționează implicarea municipalității în gestionarea fluxului de refugiați. Niciun cuvânt despre Rusia.
„Primarul General, Ion Ceban, condamnă războiul împotriva țării vecine, subliniind că, încă din prima zi, Chișinăul s-a aflat în prima linie (...) Primăria le oferă refugiaților ucraineni acces gratuit la sistemul educațional, în școli și grădinițe, cursuri de limba română, activități extrașcolare dedicate copiilor refugiați, precum și asistență medicală și socială”, se arată în comunicat.
În anul 2022, după declanșarea războiului, Ion Ceban se temea că securitatea în municipiul Chișinău ar putea fi pusă în pericol de valul de refugiați ucraineni.
„Sunt oameni care au nevoie de asistență, dar sunt oameni care sunt foarte obraznici. Sunt oameni care se comportă absolut inadecvat. Tot ce facem noi pentru cei necăjiți nu trebuie să fie stricat ca și imagine și nu dă Doamne ca securitatea locuitorilor municipiului Chișinău să fie pusă în zonă de risc, or, acest risc există deja la această etapă. În perioada imediat următoare ne putem trezi cu lucruri urâte, tâlhării, abuzuri, vandalism care deja au loc”, spunea Ceban în martie 2022.
Liderul MAN a declarat în cadrul unei conferințe de presă că condamnă războiul din Ucraina și agresiunea Federației Ruse în acest sens. Totodată, în comunicatul Primăriei se menționează:
„Chișinăul a fost și va rămâne un oraș al solidarității. Credem în pace. Credem în puterea oamenilor de a reconstrui”, a punctat Ion Ceban.
Anterior, Ion Ceban a recunoscut, într-un interviu pentru Euronews, că se afla la Moscova în ziua de 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina: „Pe data de 23 de aici din Republica Moldova, am zburat împreună cu familia spre Moscova, pentru că aveam o destinație de turist în vacanță împreună cu familia”.
În 2025, Ion Ceban a fost interzis în România, dar și întreg spațiul Schengen timp de 5 ani, din motive „ce țin de considerente de siguranță națională”. Ulterior, ministra de Externe, Oana Țoiu, a explicat că interdicția lui Ion Ceban i-a fost aplicată din cauza legăturilor cu Rusia și a fost decisă după o documentare minuțioasă. Liderul MAN a respins acuzațiile și a dat-o pe oficială în judecată.
Deputatul fracțiunii parlamentare „Blocul Alternativa” și liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu, a transmis un mesaj de susținere a celor nevoiți să fugă din calea războiului, fără nicio referire la Rusia, care a invadat țara vecină: „Echipa PDCM la 25 februarie 2022... Am fost și suntem alături de oamenii alungați de război de la casele lor. Ne rugăm de pace!”
Alți deputați ai fracțiunii, precum Mark Tkaciuk și Alexandr Stoianoglo, nu au transmis nici un mesaj.
Spre seară, Partidul „Democrația Acasă” a adus un omagiu victimelor războiului declanșat la 24 februarie 2022 și și-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean.
„Aprindem o lumânare în memoria sutelor de mii de victime ale războiului nedrept pornim acum 4 ani, de către Vladimir Putin. Suntem aici în semn de solidaritate cu această tragedie de neimaginat. Suntem solidari alături de mamele care și-au pierdut fii, suntem solidari cu soțiile care și-au pierdut soții, copii care și-au pierdut tații, cu copiii care au murit într-un război nedrept, pentru ambițiile geopolitice ale cuiva”, a declarat deputatul Vasile Costiuc.
Până la această oră, fracțiunea parlamentară a Partidului Nostru nu a menționat nimic despre războiul pornit de Putin în Ucraina. În anul 2025 însă, înainte de o ședință a Parlamentului, Renato Usatîi a declarat că în 2026 cea mai mare realizare ar trebuie să fie încetarea războiului:
„Sper ca în anul 2026 cea mai importantă realizare pentru toți cetățenii din Republica Moldova și de pe întreg globul pământesc să fie încetarea războiului oribil din Ucraina și instaurarea păcii. Acest subiect este cel mai important acum”.
Tot anul trecut, în cadrul unei emisiuni televizate, liderul Partidul Nostru menționa că Republica Moldova trebuie să devină principalul hub regional pentru reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului.
Și Partidul Comuniștilor din Moldova a ales să păstreze tăcere pe 24 februarie.
Dintre formațiunile extraparlamentare, Partidul Național Moldovenesc (PNM) a condamnat declanșarea invaziei ruse în Ucraina, numind-o „una dintre cele mai brutale agresiuni militare din Europa ultimelor decenii” și o încălcare gravă a dreptului internațional:
„În același timp, rezistența Ucrainei a arătat un adevăr simplu și puternic, că unitatea este cea mai eficientă formă de apărare în fața agresorului. Lecția acestor ani este clară și pentru Republica Moldova - securitatea reală, stabilitatea și viitorul european pot fi garantate doar prin apartenența la un spațiu puternic și solidar”.
Potrivit partidului, unirea cu România reprezintă „cea mai sigură cale” pentru asigurarea unui viitor democratic și prosper pentru cetățenii țării.
Iar membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), în frunte cu Arina Spătaru, au participat la protestul organizat în fața Ambasadei Rusiei la Chișinău. Într-un mesaj pe pagina de Facebook a partidului se arată:
„Republica Moldova nu poate fi neutră moral atunci când la granița ei se comit atrocități. Drepturile omului nu sunt selective. Iar tăcerea nu este o opțiune. În fața Ambasadei Federației Ruse, Chișinău Suntem aici împreuna . Pentru adevăr. Pentru justiție. Pentru demnitate. Slava Ucrainei”.
Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a publicat un mesaj în care a declarat că 24 februarie 2022 a reprezentat „o ruptură gravă în ordinea de securitate europeană”, iar invazia pe scară largă a Ucrainei confirmă revenirea forței militare ca instrument central al politicii de stat în regiune.
„Pacea nu poate însemna capitulare și nu poate presupune uitarea sau relativizarea responsabilității pentru agresiune. Dar pacea rămâne singurul obiectiv politic rațional, pentru că alternativa este prelungirea unui conflict care continuă să producă pierderi de vieți omenești și insecuritate. După patru ani de război, concluzia este una clară: nu există câștigători reali. Există doar costuri tot mai mari pentru Ucraina, pentru Republica Moldova și pentru întreaga regiune”, au transmis reprezentanții formațiunii.
PLDM și-a reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și pentru o soluție politică ce ar duce la o pace durabilă, bazată pe respectarea dreptului internațional.
Partidul Social Democrat European (PSDE) a transmis un mesaj de susținere și a menționat că astăzi nu vorbim doar despre un atac asupra Ucrainei, ci asupra valorilor libertății și securității europene. Formațiunea a subliniat că războiul a provocat pierderi umane masive și a schimbat profund realitățile de pe continent.
„Onorăm curajul poporului ucrainean care luptă nu doar pentru pământul lor, ci pentru demnitatea întregului continent. Acest război ne-a reamintit că pacea nu este un dat, ci o valoare care trebuie apărată în fiecare zi. Ucraina are nevoie de pace. O pace justă, durabilă și construită pe respectarea suveranității și a dreptului internațional. Suntem alături de Ucraina. Suntem pentru o Europă a păcii!”, se arată în mesajul public al partidului.
Și Partidul Liberal a subliniat că invazia lansată de Federația Rusă la 24 februarie 2022 reprezintă un „război de ocupație” și o încălcare gravă a dreptului internațional.
„Cât nu e târziu, este nevoie de acțiune imediată, coordonată și fermă pentru a făuri Reunirea și astfel să asigurăm libertatea, democrația și viitorul european al Republicii Moldova. Partidul Liberal se solidarizează cu poporul ucrainean și reafirmă angajamentul său pentru apărarea valorilor democratice, pentru securitatea Republicii Moldova și pentru realizarea proiectului istoric al ReUnirii”, se arată în mesajul formațiunii.
Platforma Demnitate și Adevăr a transmis un mesaj public, în care a subliniat că la patru ani de la declanșarea invaziei ruse, Ucraina continuă să lupte nu doar pentru propriile granițe, ci pentru valorile libertății, democrației și dreptului fiecărui popor de a-și decide singur viitorul. Formațiunea a subliniat că rezistența ucraineană a contrazis calculele inițiale privind durata conflictului și a devenit „un simbol global al curajului”.
„Ne înclinăm astăzi în fața sacrificiului poporului ucrainean - soldați, medici, voluntari și civili - care au ținut piept unei agresiuni brutale. Ei sunt, în cel mai propriu sens al cuvântului, scutul Europei. Ca partid pro-european, Platforma DA reafirmă un adevăr fundamental: lupta de la Kiev, Harkov sau Odesa este și lupta noastră. Dacă Ucraina rezistă, democrația rezistă. Agresiunea rusă nu a vizat doar un teritoriu, ci valorile care stau la baza Uniunii Europene: pacea, statul de drept și respectul pentru viața umană”, au transmis reprezentanții partidului.
Lidera Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a făcut apel la transformarea datei de 24 februarie într-un simbol al păcii și a susținut că „pacea este o formă de curaj”. Victoria Furtună a îndemnat la încetarea violenței și la orientarea eforturilor către salvarea de vieți, nu către continuarea conflictului. Totuși, nu a condamnat atrocitățile Rusiei în țara vecină.
„Dacă 24 februarie a marcat începutul războiului, atunci poate deveni și începutul sfârșitului lui. Pacea nu e slăbiciune. Depinde de noi. Vă chem astăzi să alegem viața. Să alegem iubirea. Să alegem pacea. Pentru că orice început, oricât de dureros, are un sfârșit. Și poate că sfârșitul acestui război începe chiar acum”, a scris Victoria Furtună.
Menționăm că astăzi, o lume întreagă și-a arătat solidaritatea cu Ucraina. Drapelul țării vecine a fost arborat în mai multe state europene, inclusiv la instituțiile UE din Bruxelles. Lideri internaționali, printre care conducerea Republicii Moldova, au transmis mesaje de sprijin și au apreciat efortul Ucrainei de a menține pacea în Europa. Parlamentul European a organizat sesiuni plenare extraordinare pentru a aduce un omagiu poporului ucrainean, care continuă să reziste și să-și apere țara. Prin videoconferință, președintele de la Kiev le-a transmis eurodeputaților un mesaj în care a cerut Uniunii Europene să stabilească o dată clară pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar.
