Când invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a ajuns la 1.418 zile, luna trecută, a egalat durata campaniei prin care Moscova a învins Germania nazistă în al Doilea Război Mondial. Spre deosebire însă de Armata Roșie, care a ajuns până la Berlin, ofensiva începută acum patru ani nu a reușit să cucerească Ucraina. Kremlinul își duce mai departe războiul fără milă: civilii cad sub bombe, iar frigul iernii este transformat într-o armă împotriva celor rămași fără lumină și căldură. Frontul e epuizat, se vorbește despre negocieri, dar pacea rămâne un vis îndepărtat.
Pe 24 februarie, în primele ore ale dimineții, Kievul a fost trezit de sunetul asurzitor al sirenelor de război. Putin a anunțat o „operațiune militară specială”, obiectivul său fiind „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei, și nu ocuparea acesteia cu forța. Putin se aștepta ca Ucraina să cadă în câteva zile, iar la Kiev să fie instalat un guvern pro-rus la putere.
Vehicule militare ruse au trecut granița dinspre Harkov și Lugansk, din Crimeea anexată și din Belarus. Exploziile au zguduit Kievul și Harkovul, iar oamenii s-au ascuns în grabă în adăposturi. Primele săptămâni au fost marcate de ofensiva rapidă a Rusiei spre capitala Kiev. Însă rezistența ucraineană s-a dovedit mai puternică decât anticipase Moscova. Până în aprilie, forțele ruse s-au retras din nordul Ucrainei. În localități precum Bucea au fost descoperite dovezi ale unor atrocități împotriva civililor, fapt care a provocat indignare internațională și noi sancțiuni occidentale împotriva Rusiei.
În urma lor au rămas orașe sfâșiate și infrastructură făcută una cu pământul. Cel mai dureros simbol a devenit Mariupol, oraș-port la Marea Azov. Asediat din martie 2022, a îndurat aproape 80 de zile de bombardamente neîntrerupte care au distrus majoritatea clădirilor. Fără apă, gaz sau electricitate, oamenii și-au îngropat morții în parcuri. Ucraina estimează peste 20.000 de civili uciși, însă numărul real ar putea să nu fie cunoscut niciodată.
Bătălia pentru Bahmut, purtată între august 2022 și mai 2023, a devenit una dintre cele mai lungi și mai sângeroase confruntări ale războiului. Orașul, cunoscut cândva pentru vinurile sale spumante, s-a transformat într-un simbol al rezistenței ucrainene și al distrugerii totale. Forțele ruse, în special mercenarii din Grupul Wagner, conduși de Evgheni Prigojin, au dus lupte epuizante, stradă cu stradă și casă cu casă, luni la rând.
Harkov este un caz aparte în acest război. Al doilea oraș ca mărime al Ucrainei nu a fost cucerit, dar a fost și continuă să fie devastat de bombardamente sistematice. Cu o populație majoritar rusofonă și o identitate legată de spațiul sovietic, mulți au crezut că trupele ruse vor fi întâmpinate cu neutralitate sau chiar simpatie. Nu s-a întâmplat așa. Neputând să-l ocupe, Rusia a ales să-l lovească de la distanță. Aflat la doar 30-40 de kilometri de graniță, Harkovul este bombardat aproape zilnic cu rachete, artilerie, bombe ghidate și drone.
Rachetele balistice sau dronele kamikaze ale Moscovei au transformat orașe întregi în ruine sau le-au afectat sever infrastructura, clădirile și locuințele, milioane de oameni au fost forțați să fugă sau au fost înregistrate pierderi umane uriașe.
Un raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale estimează la 1,8 milioane pierderile militare totale – morți, răniți sau dispăruți. Rusia ar fi pierdut 1,2 milioane de oameni între februarie 2022 și decembrie 2025, inclusiv până la 325.000 de morți, iar Ucraina între 500.000 și 600.000 de militari, dintre care până la 140.000 uciși. Potrivit Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, 14.999 de civili au fost uciși și peste 40.600 răniți, bilanț considerat probabil subestimat.
Pe teren, Rusia controlează 19,4% din Ucraina, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, dar în ultimul an a avansat cu doar 0,79%. Înainte de 2022, deținea aproape 7% din teritoriu. Între timp, 5,9 milioane de ucraineni au fugit din țară, iar aproape 3,7 milioane s-au strămutat intern.
După patru ani de război, un lucru e cert: Rusia nu câștigă. Ba mai mult, războiul de agresiune al lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei durează acum mai mult decât „Marele Război Patriotic” din cel de-al Doilea Război Mondial. La patru ani de la declanșarea invaziei, războiul rămâne activ, cu lupte concentrate în estul și sudul Ucrainei.
Rusia controlează în continuare porțiuni din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson, în timp ce Ucraina încearcă să își consolideze apărarea și să lovească ținte strategice rusești.
Comunitatea internațională a încercat în repetate rânduri să faciliteze negocieri de pace, însă fără un acord durabil până în prezent. Conflictul a produs sute de mii de victime, milioane de refugiați și a remodelat profund arhitectura de securitate europeană.
În tot acest timp, marile puteri continuă să dezbată scenarii pentru pace sau escaladare în 2026 și 2027. Însă, negocierile de pace rămân înghețate pe probleme-cheie precum suveranitatea teritorială, trupe străine retrase și garanții de securitate pentru Ucraina.
