Numărul dosarelor pentru trafic de droguri este în creștere, iar autoritățile spun că fenomenul capătă o amploare tot mai mare. În acest context, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a prezentat în Parlament un raport privind situația actuală, metodele folosite de rețelele de trafic și măsurile planificate pentru următorii ani. Potrivit acesteia, doar în 2025 au fost documentate 775 de persoane și 36 de minori pentru infracțiuni legate de droguri, iar 737 de persoane au fost trimise în judecată. Valoarea totală a narcoticelor confiscate depășește 56 de milioane de lei.
Ministra a declarat că drogurile sunt comercializate tot mai des online și introduse în țară prin contrabandă, atât din vest, cât și din est.
„S-a constatat că drogurile sunt comercializate online, fiind introduse în Republica Moldova atât de la vest, cât și de la est, prin contrabandă, prin intermediul transportului regulat rutier de pasageri, fiind camuflate în colete, ascunse în tehnică de uz casnic, în unele cazuri însoțite de curieri sau expediate prin intermediul cutiilor poștale”, a declarat ministra.
Potrivit acesteia, în ultimii trei ani se atestă o creștere a implicării cetățenilor străini în dosarele de droguri: „Ceea ce se constată în ultimii trei ani este o creștere a implicării cetățenilor străini în cauzele privind drogurile, ceea ce demonstrează că mobilitatea regională din perioada conflictului din țara vecină afectează influența profilului cazurilor”.
Cele mai traficate substanțe în Republica Moldova rămân canabisul, PVP-ul, mefedrona și amfetaminele. În capturile efectuate, marihuana și hașișul „se mențin la nivel semnificativ”.
Ministra a explicat și modul de operare al rețelelor: drogurile sunt porționate și distribuite prin metoda „locațiilor ascunse”, fără contact direct între vânzător și cumpărător.
„După porționare urmează livrarea prin metoda plasării în locații ascunse, care permite transmiterea fără contact direct dintre persoane. Curierii amplasează pachetele în mai multe puncte, repetat pe întreg teritoriul țării, astfel încât fluxul să fie continuu și greu de urmărit. Achitările serviciilor se efectuează în criptomonede, care este lichefiată prin intermediul schimburilor valutare online, create inclusiv pe aplicația Telegram, astfel devenind foarte dificil de a fi identificați deținătorii magazinelor online”.
Potrivit lui șefului Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, pe parcursul anului 2025, au fost identificate 320 de canale de telegram aveau rolul de comercializare a drogurilor. Solicitări de blocare au fost trimise platformei, iar adresările au fost respinse.
Numărul dosarelor pentru trafic de droguri a crescut de la 994 în 2023 la 1347 în 2025. Totodată, anul trecut au fost documentate 50 de cazuri de contrabandă cu substanțe narcotice, în creștere cu 22% față de anul precedent. Ministra a semnalat vulnerabilități la punctele de trecere Palanca, Tudora, Sculeni, Leușeni și Costești, unde fluxul de mărfuri este în creștere.
În același context, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a făcut precizări privind cele două laboratoare de amfetamină descoperite în Republica Moldova, în cadrul unei operațiuni comune cu autorități din Polonia, Cehia, Bulgaria și Ungaria.
„Acele laboratoare nu au produs și nu au avut efecte de producere pe teritoriul Republicii Moldova. Ele de o perioadă de ani de zile, sub controlul Europolului, în cadrul operațiunii comune create cu partenerii din afară și cu instituțiile din Republica Moldova, absolut toate acțiunile acestora au fost controlate și sub proces de investigație continuă, inclusiv toate tranzacțiile sau acțiunile de livrare a materiei prime din care urma să fie extrasă acea componentă chimică au fost realizate sub controlul organelor de drept. Acele laboratoare nu au produs pe teritoriul Republicii Moldova nici o substanță chimică activă”, a precizat Cernăuțeanu.
Deputatul Constantin Cuimju a menționat că în ultima perioadă s-a observat o intensificare a operațiunilor antidrog și și-a exprimat speranța că acestea nu sunt conjuncturale:
„Sper că această activizare nu este una de conjuctură, determinată de prezentarea raportului de astăzi, ci reprezintă o politică fermă și consecventă a MAI”.
În replică, ministra a afirmat că acțiunile poliției nu au legătură cu audierile parlamentare:
„Cifrele sunt în creștere, nu au fost în contextul audierilor de astăzi sau audierilor care au avut loc la finele anului 2025. Atunci când poliției i se cere prin lege să combată un fenomen cum sunt drogurile, ea o face cu toate mijloacele care implică riscurile unui astfel de infracțiuni”.
În timpul audierilor din Parlament, deputata Vera Cernega a întrebat dacă angajații din sistem care trebuie să combată traficul de droguri sunt verificați pentru integritate și dacă sunt testați pentru a preveni cazurile de corupție.
La rândul său, ministra Afacerilor Interne a spus că, dacă există suspiciuni sau informații despre funcționari corupți, acestea trebuie semnalate concret, cu dovezi, pentru ca autoritățile să poată interveni:
„Atunci când există bănuială rezonabilă de lipsa de integritate a angajaților din sistem, după cum a spus, vă rog să sesizați despre aceste fapte, este foarte important nu doar de a perpetua acest mesaj în spațiul public, dar de a veni cu informații concrete pe fiecare caz ca să se întreprindă măsurile necesare. Cu legătură la teste de integritate, ele se fac”.
Daniella Misail-Nichitin a mai declarat că, pentru a combate consumul și traficul de droguri, autoritățile au stabilit mai multe direcții prioritare pe platforma Comisiei Naționale Antidrog.
Una dintre măsuri vizează elaborarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor și adicțiilor pentru perioada 2026-2032. O altă acțiune prevede operaționalizarea sistemului național de alertă timpurie pentru identificarea noilor substanțe psihoactive.
De asemenea, autoritățile își propun să consolideze capacitatea instituțiilor de a bloca canalele utilizate pentru comercializarea drogurilor. Totodată, este planificată utilizarea analizei apelor reziduale pentru a estima nivelul consumului de substanțe la nivel comunitar.
