Ziua 1465 de război coincide cu data la care a început invazia rusă. În urmă cu 12 ani, „omuleții verzi”, soldați ruși cu uniforme fără însemne, au ocupat Crimeea, peninsula anexată ulterior de Rusia. Rusia a lansat un nou val de atacuri aeriene în Ucraina, inclusiv asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. Autoritățile române au activat rapid procedurile de securitate aeriană, iar locuitorii din nordul județului Tulcea au fost avertizați prin sistemul RO-Alert.  Ministerul Apărării din România monitorizează permanent situația, în strânsă cooperare cu aliații din NATO.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin pentru negocieri de pace, însă a subliniat că nu va ceda niciun teritoriu ucrainean. Totuși, șeful biroului prezidențial al Ucrainei, Kirilo Budanov, a declarat că „nu ar trebui să ne așteptăm” ca regimul din Rusia să se schimbe, avertizând că ambițiile sale imperiale reprezintă o amenințare de durată pentru Europa, Ucraina și întreaga lume. Între timp, rușii și ucrainenii au decis încetarea temporară a focului în zona centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, pentru a permite reparații.

UPDATE Războiul Rusiei împotriva Ucrainei își are rădăcinile în ambițiile imperiale vechi de secole, care nu s-au schimbat în ciuda schimbărilor de regim, a declarat Kirilo Budanov, șeful biroului prezidențial al Ucrainei. Într-un interviu acordat publicației arabe Al-Modon, el a susținut că securitatea durabilă pentru Ucraina și Europa va fi posibilă numai atunci când Rusia va înceta să mai existe ca imperiu, respingând ferm orice concesii teritoriale către Moscova, relatează Kyiv Post.

UPDATE În cadrul unui interviu acordat Sky News, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este gata să se întâlnească cu  Vladimir Putin pentru discuţii şi vede o oportunitate de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei înainte de alegerile intermediare din SUA din noiembrie. „Acum cred că avem o şansă. Între noi fie vorba, ceea ce cred cu adevărat despre anul viitor depinde de aceste luni, dacă vom avea şansa să încheiem războiul înainte de toamnă. Înainte de alegerile importante şi influente din Statele Unite. Dacă va fi posibil să se ajungă la pace, vom avea, acum avem această fereastră”, a spus Zelenski. El a recunoscut că relaţiile cu președintele american Donald Trump sunt dificile, dar a subliniat că relaţiile Ucrainei depăşesc nivelul de „personalităţi”. Întrebat dacă Ucraina poate câştiga războiul, răspunsul său a fost ambiguu, notează Sky News, citat de Digi24.

UPDATE Șeful Oficiului Președintelui, Kyrylo Budanov, a declarat că SUA nu au stabilit termene concrete pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Într-un interviu pentru Al Mondon, acesta a numit negocierile actuale ca fiind „foarte dificile”. Întrebat dacă există șanse ca războiul să se încheie până vara viitoare, așa cum își doresc americanii, Budanov a spus: „Nu am cunoștință ca partenerii noștri americani să fi stabilit termene concrete pentru încheierea războiului”. „Negocierile actuale reprezintă un proces foarte complex și multilateral și este imposibil de stabilit termene precise pentru finalizarea lor. Desigur, facem tot posibilul pentru a le accelera”, a dat asigurări șeful Oficiului prezidențial. În opinia sa, planul de pace al Președintelui SUA, Donald Trump, a permis, pentru prima dată de la începutul războiului, ridicarea problemei stabilirii unei păci adevărate. Potrivit lui Budanov, în timpul negocierilor, delegația rusă conștientizează faptul că Federația Rusă va fi obligată să accepte garanții de securitate pentru Ucraina din partea SUA, „indiferent dacă le place sau nu”. În același timp, el a remarcat că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie să rămână în vigoare chiar și după încheierea ostilităților, deoarece orice alt scenariu ar încuraja o nouă agresiune, scrie Libertatea Cuvântului.

UPDATE România nu a fost în vizorul Rusiei din perspectiva unor acțiuni de sabotaj, însă acest lucru nu este exclus deoarece din punct de vedere logistic aprovizionarea Ucrainei are „doi plâmâni”, Polonia și România, susține comandorul (r) cu experiență în intelligence Sandu-Valentin Mateiu, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunță organizarea unei reuniuni tripartite SUA-Ucraina-Rusia la începutul lunii martie, în Emiratele Arabe Unite, după ce negocierile cu americanii de la Geneva au înregistrat „progrese”.

UPDATE Economia Ucrainei este prognozată să crească cu 1,8-2,5% în 2026, în timp ce inflația este așteptată să scadă la aproximativ 6,1%. Costul reconstrucției țării este estimat la 588 de miliarde de dolari în următorul deceniu, potrivit unei evaluări comune realizate de FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană și ONU.

UPDATE Fondul Monetar Internațional a aprobat un împrumut în valoare de 8,1 miliarde de dolari pentru Ucraina, pe o perioadă de 4 ani, dintre care 1,5 miliarde de dolari vor fi acordați imediat pentru a acoperi deficitul bugetar în creștere, în contextul în care războiul cu Rusia a intrat în al cincilea an. Noua facilitate extinsă de finanțare va ancora un pachet mai larg de sprijin internațional în valoare de 136,5 miliarde de dolari și va înlocui un program anterior de 15,5 miliarde de dolari convenit în 2023. Prim-ministrul ucrainean, Iulia Svîrîdenko, a declarat că fondurile vor contribui la acoperirea unui deficit bugetar estimat la 136,5 miliarde de dolari pe 4 ani, alături de alte forme de sprijin, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene, scrie Libertatea.

UPDATE Un director de la producătorul auto AvtoVAZ, proprietarul Lada, a declarat că piaţa auto din Rusia a înregistrat în 2026 cel mai slab început de an din ultimele două decenii, ceea ce scoate în evidenţă presiunea tot mai mare cauzată de diminuarea cererii consumatorilor, informează Interfax.

UPDATE Pe măsură ce economia de război a Rusiei se confruntă cu presiuni din ce în ce mai mari din cauza sancțiunilor și a scăderii veniturilor, chiar și întreprinderile din regiunile care au beneficiat de creșteri masive ale cheltuielilor militare resimt efectele negative și apelează la autorități pentru ajutor. În regiunea Nijni Novgorod, un important centru industrial încă din perioada sovietică, cu fabrici importante din domeniul apărării și o fabrică de automobile, situația economică provoacă „îngrijorări serioase”, potrivit documentelor consultate de Bloomberg News.

UPDATE Premierul estonian Kristen Michal a declarat că Vladimir Putin nu își permite să pună capăt războiului din Ucraina, îndemnând UE să deblocheze 90 de miliarde de euro în ajutor și să investească mai mult în apărare, informează Euronews.

UPDATE Economia Rusiei este mai slabă decât arată cifrele oficiale, iar sancțiunile occidentale dau rezultate, susțin ministrul britanic de Finanțe, Rachel Reeves, și omologul său suedez, Elisabeth Svantesson, într-un articol de opinie publicat de Politico. Cele două oficiale cer intensificarea presiunii economice asupra Moscovei.

UPDATE „În cursul dimineții de 27 februarie, Federația Rusă a lansat noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Sistemele radar ale MApN au detectat o dronă în spațiul aerian ucrainean, în evoluție pe direcția nordului județului Tulcea, astfel încât la ora 08.45 s-a dispus emiterea un nou mesaj RO-alert pentru populația din zonă”, a transmis vineri Ministerul Apărării din țara vecină, potrivit Observatorul.

UPDATE O dronă rusească s-a prăbușit la aproximativ 100 de metri de localitatea Chilia Veche din România. S-a întâmplat după ce locuitorii județului Tulcea au primit de dimineață trei mesaje Ro-Alert. Incidentul a fost filmat de localnici. În imagini se vede cum aparatul de zbor ia foc înainte să cadă în Dunăre, iar pe fundal se aud focuri de armament antiaerian. Autoritățile caută acum resturile dronei.

UPDATE O nouă investigație de amploare publicată joi, 26 februarie, de Fundația Anticorupție (FBK) scoate la iveală detaliile financiare șocante ale finalizării „celui mai scump palat din lume”. Documentele bancare obținute de echipa de investigatori arată nu doar că imensa reședință de la Ghelendjik a fost finalizată în 2023, ci și modul prin care proprietatea a fost „spălată” juridic printr-o tranzacție derizorie, restul de bani din construcție ajungând direct în buzunarele Alinei Kabaeva, partenera neoficială a lui Vladimir Putin. Deși valoarea de construcție și amenajare a palatului de la malul Mării Negre depășește un miliard de euro, documentele oficiale de transfer de proprietate indică cifre care sfidează logica economică. Arkadi Rotenberg, oligarhul din cercul intim al lui Vladimir Putin și prietenul său din copilărie, a devenit proprietarul oficial al complexului printr-o tranzacție de doar 800.000 de ruble (aproximativ 8.000 de euro). 

UPDATE SUA rămân cel mai important partener al Poloniei în cooperarea militară, iar Varșovia a fost și va continua să fie un aliat loial al Washingtonului, însă nu poate fi tratată ca un „fraier”, a declarat joi ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, într-un discurs susținut în parlament, potrivit Reuters.

UPDATE Cehia „cu siguranţă nu” urmăreşte să atingă noile niveluri mai ridicate de cheltuieli pentru apărare propuse în cadrul NATO, a declarat premierul Andrej Babis, marcând astfel o schimbare clară faţă de politica administraţiei precedente, notează Adevărul.

UPDATE Rusia își extinde sistemele de apărare antirachetă și ar putea intercepta atacurile nucleare britanice și franceze în termen de 10 ani, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la capacitatea de descurajare a Europei, arată cel mai nou raport al grupului de reflecție britanic RUSI.

UPDATE Rusia încearcă să înșele lumea, acoperindu-și scopurile genocidare în Ucraina cu minciuni, astfel că adevărul trebuie scos la lumină și repetat până când vor dispărea şi ultimele iluzii. Când președintele rus, Vladimir Putin, a început invazia la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, el a susținut că apără vorbitorii de limbă rusă de persecuții din partea extremiștilor naționaliști de la Kiev și că „operațiunea sa militară specială” reprezenta o misiune umanitară. Însă cetățenii ucraineni vorbitori de rusă nu au colaborat, scrie Kyiv Post, citat de agenția de presă Rador.

UPDATE Forțele ruse au lansat 187 de drone în timpul nopții. Unitățile ucrainene de apărare aeriană au reușit să distrugă sau să bruieze 165 în nordul, sudul și estul țării. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, 20 de drone au fost înregistrate în 14 locuri, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rușii au atacat centrul orașului Sumî în jurul orei 4 dimineața, lovind un hotel. Serviciul de Urgență de Stat (DSNS) a declarat că un al doilea atac a urmat în timp ce pompierii stingeau incendiul. Salvatorii au evacuat 50 de persoane. Niciun membru al personalului de urgență nu a fost rănit, iar incendiul a fost rapid stins, informează Kyiv Post.

UPDATE În noaptea de joi spre vineri, Rusia a lovit portul Odesa din sudul Ucrainei. „Atacul a provocat daune infrastructurii, depozitelor, fabricilor şi echipamentelor industriale”, a declarat ministrul Dezvoltării Oleksi Kuleba, explicând că unul dintre incendiile provocate de bombardament a afectat containere pentru produse alimentare. Potrivit oficialului de la Kiev, Rusia a avariat aproape 700 de instalaţii portuare ucrainene de la începutul războiului, iar atacurile sale au lovit şi peste 150 de nave civile.

UPDATE În aceeași noapte, un depozit de petrol a fost cuprins de flăcări în partea ocupată de Rusia a regiunii Lugansk, potrivit imaginilor distribuite de canalul Telegram Exilenova-Plus. Localnicii au relatat că incendiul izbucnit în urma unei serii de explozii la fața locului.

UPDATE Sistemele de rachete de artilerie HIMARS ale forțelor ucrainene au lovit centrul orașului Belgorod, situat la doar 34 km de granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia, a relatat canalul de știri Telegram Exilinova-Plus citat de Kyiv Independent. Atacurile au lăsat părți ale orașului fără curent electric. Canalul local Telegram Pepel a relatat că atacul a lovit centrala termică din Belgorod. Guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a anunțat ulterior că un "atac masiv cu rachete" a vizat infrastructura energetică din oraș și din regiunea înconjurătoare, scrie Spotmedia.

UPDATE Forţele ruse au desfăşurat diverse campanii de atacuri asupra porturilor ucrainene atât de la Marea Neagră, cât şi de la Dunăre, de la începutul războiului. Conform Forţelor Aeriene Ucrainene, Rusia a lansat în total 187 de drone cu rază lungă de acţiune în noaptea de joi spre vineri, dintre care 167 au fost neutralizate de apărarea ucraineană. 

UPDATE Agenția pentru Energie Atomică a confirmat armistițiul temporar din zona centralei nucleare Zaporijie, convenit pentru a permite reparațiile la liniile electrice de rezervă ale acesteia. Încetarea temporară a focului, care a intrat în vigoare de vineri dimineața, are ca obiectiv asigurarea condițiilor tehnice necesare pentru intervenții asupra infrastructurii energetice care alimentează centrala, iar activitățile de deminare sunt în desfășurare.

UPDATE Reuters menționează că centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, se află sub control rusesc din 2022, la scurt timp după începerea războiului. În prezent, nu produce electricitate și se bazează pe energie externă pentru a răci materialul nuclear și pentru a evita un accident catastrofal. Rusia și Ucraina s-au acuzat de mai multe ori că pun în pericol siguranța centralei, prin desfășurare de atacuri în apropierea acesteia. Un armistițiu similar a avut loc anul trecut, când liniile electrice nu au funcționat mai multe săptămâni, iar centrala a fost forțată să se bazeze pe generatoare diesel de urgență.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orbán și-a centrat campania electorală pe un mesaj dur împotriva Ucrainei, prezentând Kievul drept principala amenințare la adresa Ungariei. Această strategie intervine într-un moment în care sondajele îl arată în dificultate înaintea scrutinului, notează Adevărul.

UPDATE Ungaria anunță că blochează cel mai recent set de sancțiuni propuse de UE Rusiei pentru a face presiuni asupra Comisiei Europene pentru a aproba cererea sa de un împrumut de 16 miliarde de euro pentru apărare, potrivit a doi diplomați ai UE.

UPDATE Comandantul Gărzii Naționale a Ucrainei, Oleksandr Pivnenko, a recunoscut că pierderile teritoriale din primele etape ale războiului declanșat de Rusia au fost cauzate de pregătirea insuficientă a forțelor ucrainene, potrivit Mediafax. Potrivit comandantului, lipsa de pregătire a apărării Ucrainei a contribuit la incapacitatea de a împiedica avansul rapid al trupelor ruse. „Nu eram pregătiți. De aceea am pierdut mult la început. Dacă am fi acționat mai eficient, lucrurile ar fi stat diferit”, a declarat Pivnenko. El a subliniat că distrugerea podurilor și poziționarea strategică a trupelor ar fi redus pierderile teritoriale.

UPDATE Ucraina tocmai a comemorat patru ani de război cu Rusia, care a început pe 24 februarie 2022. Dar Rusia a invadat pentru prima dată această țară acum 12 ani, pe 27 februarie 2014, când mai multe intrări ale clădirii Consiliului Suprem al Crimeii din Simferopol au fost aruncate în aer de soldați bine echipați, amintește Kyiv Post. A doua zi, "omuleții verzi", soldați fără însemne, au apărut în toată Crimeea, preluând controlul asupra aeroporturilor și bazelor militare. În timpul unei conferințe de presă din 4 martie, președintele rus Vladimir Putin a negat orice implicare, susținând că "omuleții verzi" erau "unități locale de autoapărare" care își cumpăraseră uniformele dintr-un magazin. Pe 18 martie, după un referendum fals organizat sub amenințarea armelor, Rusia a anexat Crimeea. Apoi, pe 17 aprilie 2014, Putin a recunoscut în sfârșit public pentru prima dată că forțele speciale rusești au fost implicate în evenimentele din februarie și martie din Crimeea, notează Spotmedia.