În plin scandal legat de eliberarea lui Nicolae Șepeli, fostul președinte al Comisiei de grațiere, Ion Guzun, afirmă că nu își amintește dacă au fost solicitate informații de la SIS și că, la acel moment, nu a considerat necesară o astfel de verificare. El spune însă că, în contextul actual de securitate, ar fi fost făcute demersuri suplimentare, inclusiv cu implicarea structurilor de contrainformații. La rândul său, avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, susține că grațierea este o măsură excepțională și trebuie analizată inclusiv prin prisma tipului de infracțiune. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
„Sincer, acum nu pot să-mi aduc aminte dacă printre entități la care am făcut demersuri au inclus și Servicii de Informație și Securitate. Acum să trecem printr-un filtru de verificare, aș spune că da, dar la acel moment nu am avut temei (...)
Faptul că persoana peste 3, 4, 5 ani a comis alte infracțiuni, faptul că noi acum, după o experiență de războiul Federației Rusiei în Republica Moldova, vedem și alți factori de risc, da, evident că noi am fi făcut mult mai multe alte demersuri. Am fi solicitat și suportul Institutului de Contrainformație să vedem”, a declarat Ion Guzun.
Fostul președinte al Comisiei de grațiere a explicat că, la momentul examinării cererii, nu a considerat necesar să fie solicitate informații suplimentare de la SIS:
„Dacă noi vorbim de orice condamnat, evident că dacă dumnealui a fost un simplu muncitor, a comis o infracțiune, sau e o victimă a violenței domestice și a comis un caz de omor, care este relevanța să solicităm de la Servicii de Informație și Securitate? În Federația Rusă noi avem cei mai mulți condamnați, cetățeni ai Republicii Moldova, care comit sau care își ispășesc pedeapsa în Federația Rusă, ca număr de persoane care sunt condamnate. Acum, care ar fi relevanța? Eu vorbesc din punct de vedere la acel moment”.
Guzun a mai subliniat că s-a abținut de la vot în cazul lui Șepeli după ce a cerut public expulzarea ambasadorului rus de pe atunci. Pentru a evita suspiciuni și a nu afecta eventuale transferuri de moldoveni condamnați în Rusia, a decis să nu voteze în acest caz și în alte dosare similare.
Potrivit lui, în procesul de evaluare au fost analizate comportamentul în detenție, legăturile cu familia și rapoartele specialiștilor, inclusiv ale unui psihiatru:
„Am făcut consultări cu o reprezentanții procuratorii, cu Ministerul Justiției, cu un ONG care este specializat în examinarea dosarelor victimelor ale traficului de ființe umane. Am avut deciziile instanțelor judecătorești din Republica Moldova, prin care aceste persoane, inclusiv acești doi condamnați, au fost victime ale traficului de ființe umane. Toate acțiunile care au fost întreprinse de către Comisia de grațiere, la momentul dat eram sigur că această persoană merită o șansă”.
Guzun a mai spus că, în perioada în care a condus Comisia, au fost analizate peste 600 de cereri de grațiere, fiecare dosar având între 200 și 300 de pagini.
Avocat: Grațierea este un act excepțional, nu o obligație
La rândul său, avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, a subliniat că grațierea este o măsură excepțională: „Grațierea este un act de clemență a președintelui, se aplică cu titlu excepțional, deci nu este niciodată obligația președintelui, fie a Comisiei de grațiere”.
Totodată, acesta a precizat că decizia trebuie analizată și în funcție de tipul infracțiunii și contextul social:
„Contează foarte mult în raport cu ce componențe de infracțiuni și având în vedere tabloul social care este. Este o acțiune discutabilă din perspectiva luptei cu traficul de droguri, nu spun cu consumul, pentru că consumul este o dependență. Este o problemă medicală, este o dependență care trebuie să fie tratată medical, dar în același timp nu este un secret pentru nimeni în țara asta, pentru că noi avem o problemă foarte gravă cu traficul de droguri la nivel național”.
Avocatul a menționat că, în lipsa unor situații excepționale, s-ar fi opus grațierii unei persoane condamnate pentru trafic de droguri:
„Dacă eu aș fi fost în comisia de grațiere, evident că eu aș vota împotriva grațierii unui traficant de droguri, doar dacă, evident există excepții, nu ar exista situații excepționale care sunt justifică anumite situații. Fie este vorba despre probleme de sănătate, pentru că grațierea inclusiv este un instrument care se aplică ca un instrument umanitar, deci în raport cu persoane care sunt în fază terminală”.
TV8.md amintește că Nicolae Șepeli a fost condamnat în 2017 în Rusia pentru trafic de droguri, iar ulterior a fost transferat în Moldova. În 2022, el a fost grațiat printr-un decret prezidențial, după ce s-a constatat că fusese, de fapt, victimă a traficului de ființe umane. Sub pretextul că va fi angajat în calitate de curier, Șepeli ar fi fost recrutat și dus în Federația Rusă prin înșelăciune, unde ar fi fost obligat să transporte substanțe narcotice.
O investigație a Ziarului de Gardă mai arată că, după grațiere, Nicolae Șepeli ar fi avut legături cu rețeaua asociată lui Ilan Șor. Documentele analizate de jurnaliștii de acolo indică un număr de telefon al lui Șepeli conectat la peste 20 de contacte cu banca rusă PSB, prin care ar fi fost transferați bani către membri ai rețelei. Mai mult, în decembrie 2025, Șepeli a fost sancționat contravențional pentru „corupere electorală pasivă” cu o amendă de 25.000 de lei.
Săptămâna trecută, Șepeli și încă doi suspecți au fost arestați în dosarul tentativelor de asasinat din Ucraina. La prezentarea în fața instanței, aceștia nu au răspuns la întrebările jurnaliștilor, însă avocații lor spun că ei se declară nevinovați. În total, în dosar au fost reținute 12 persoane, cinci în Moldova și șapte în Ucraina. Potrivit procurorilor membrii grupării urmăreau cu atenție victimele și planificau asasinarea acestora, pentru care urmau să fie recompensați cu până la 100.000 de dolari pentru aceste fapte.
Ministerul Justiției a anunțat că Șepeli va relua executarea pedepsei pentru trafic de droguri, de care fusese grațiat acum patru ani.
