04 martie 2026, ora 11:01

Restabilirea dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol este un pas pozitiv, însă nu trebuie să ne așteptăm ca doar prin consultări vor fi rezolvat toate problemele complexe de reintegrare. Cel puțin asta consideră analistul WatchDog, Artur Leșcu, invitat la emisiunea Новая неделя de la TV8. Acesta a subliniat că, după peste 30 de ani de negocieri, Tiraspolul știe să manevreze și să mimeze dialogul, în timp ce Chișinăul rămâne implicat fără rezultate concrete.

„Este îmbucurător faptul că dialogul direct a avut loc. Dar trebuie să avem mereu în vedere că regimul de la Tiraspol este cunoscut pentru faptul că va manevra cât mai mult timp și va imita procesul de negociere, deoarece folosesc proceduri similare de peste 30 de ani. Dialogul nu a încetat niciodată complet, însă până acum nu am văzut rezultate concrete”, a menționat Leșcu. 

Potrivit acestuia, autoritățile centrale continuă politica pașilor mici pentru rezolvarea problemelor locale, pentru a apropia astfel cele două maluri ale Nistrului. Însă se simte că strategia generală, tonul și „temperatura” dialogului se schimbă treptat.

Fostul șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a declarat că, în cei 34 de ani de proces, s-a constatat de mai multe ori că autoritățile de pe malul stâng al Nistrului au ignorat sau sabotat acordurile încheiate. Deseori, Chișinăul s-a aflat în situația de a oferi concesii fără a primi rezultate concrete. 

Vasiloi și-a exprimat speranța că, prin coordonarea vicepremierului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, instituțiile de stat vor reuși să-și îndeplinească atribuțiile și să obțină rezultate în interesul țării.

TV8.md amintește că pe 26 februarie a avut loc prima reuniune în format „1+1”, din ultimele 15 luni, între vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, și așa-numitul reprezentant politic al regiunii transnistrene, Vitalie Ignatiev. Chișinăul a propus crearea unui fond de convergență, predarea limbii române în toate școlile din regiune și extinderea serviciului de urgență 112 și pe malul stâng al Nistrului. 

Tiraspolul s-a arătat însă reticent și a formulat mai multe critici. Ignatiev nu a acceptat ca următoarea întrevedere să aibă loc la Chișinău, sugerând că se teme că va fi reținut. De asemenea, acesta a evitat să spună ce ar urma după o eventuală aderare a malului drept la Uniunea Europeană.

04 martie 2026, ora 10:15

Stare de alertă în domeniul energetic a fost instituită în Republica Moldova pentru 60 de zile. Propunerea Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC) a fost aprobată în ședința de astăzi a Guvernului, în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

„De sâmbătă am înțeles că e o criză majoră, e un război care nu știm cât va dura. Am întreprins chiar de sâmbătă primele acțiuni și mulțumesc Ministerului de Externe, fiindcă prima măsură a fost să ne gândim la securitatea statului și la securitatea cetățenilor noștri aflați peste hotare. Toate ambasadele au venit cu comunicare și am venit cu niște planuri de contingență. (...) Ne-am gândit la securitatea energetică și la rutele de aprovizionare”, a declarat astăzi premierul Alexandru Munteanu.

Inițiativa Centrului a fost lansată după desfășurarea unei serii de ședințe operaționale cu reprezentanți ai 13 instituții publice relevante și după efectuarea analizelor riscurilor în trei domenii prioritare.

 „Aceasta reprezintă un mecanism preventiv, cu acțiuni bine definite și limitate ca durată și domeniu de aplicare, destinat gestionării riscurilor potențiale. Este important de subliniat că situația nu impune măsuri excepționale, astfel încât starea de urgență nu este necesară în acest moment”, se arată în comunicatul CNMC.

Starea de alertă a fost instituită pentru a asigura stocurile minime de rezervă de produse petroliere, cu un accent deosebit pe terminalul din portul Giurgiulești, pentru a condiționa exporturile de energie electrică din surse regenerabile în anumite intervale orare, astfel încât să fie protejat sistemul național, și pentru a pregăti începerea sezonului agricol, care presupune un consum ridicat de motorină.

„Alimentarea cu energie și produse petroliere continuă în regim normal, iar măsurile adoptate au caracter preventiv și de organizare, pentru a evita orice întrerupere. Îndemnăm cetățenii să aibă încredere în autorități și să evite achizițiile excesive, deoarece starea de alertă a fost instituită tocmai pentru a garanta stocuri suficiente pentru a preveni eventualele lipsuri”, îndeamnă autoritățile.

Până vineri, 6 martie, ora 10:00, instituțiile trebuie să transmită planurile actualizate, care vor fi incluse într-un plan național de contingență ce cuprinde măsuri pe termen scurt (10 zile), mediu (1 lună) și lung (3 luni), menite să întărească capacitatea statului de prevenire și răspuns.

Premierul a mai făcut apel la calm, luciditate și profesionalism.

Starea de alertă este o un regim mai puțin strict decât starea de urgență și este activată pentru a preveni orice risc de perturbare a alimentării cu produse petroliere și energie electrică. Alimentarea cu produse petroliere și energie electrică nu este și nu va fi întreruptă, iar stocurile pentru următoarele 30 de zile sunt garantate pentru consum.

Efectele economice ale războiului din Iran sunt resimțite în Moldova începând cu ziua de luni. Prețul carburanților a crescut, iar experții avertizează și asupra scumpirii gazului, după ce Iranul a blocat circulația navelor petroliere prin strâmtoarea Ormuz.

Începând cu miezul nopții, stațiile PECO din țară au afișat prețuri majorate. Benzina s-a scumpit cu 13 bani, ajungând la 23 de lei și 97 de bani pe litru, iar motorina a crescut cu 34 de bani, fiind vândută la pompă cu 21 de lei și 21 de bani. Agricultorii se plâng că nu vor putea să-și alimenteze tehnica agricolă pe care au scos-o deja în câmp din cauza acestor creșteri de prețuri.