Un val de critici s-a stârnit în jurul amendamentului adoptat ieri de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care permite ca membrii comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, propuși de partenerii internaționali, să fie desemnați cu votul a doar 51 de deputați, și nu 61. Centrul de Resurse Juridice a criticat rapiditatea cu care amendamentul a fost introdus și adoptat, considerând că această decizie reprezintă un „semnal destul de prost pentru Comisia Europeană”.
„În special, este gravă modalitatea și viteza fulminantă de introducere și de adoptare a acestui amendament, fiind încălcate principiile de transparență, dar și de consens politic, solicitate de Comisia de la Veneția și de alte instituții europene”, se arată în comunicatul instituției.
Consilierul juridic la CRJM, Ilie Chirtoacă, consideră că decizia este „absolut regretabilă”, „nu este justificată” și „nu a fost consultată”.
Expertul consideră că Comisia de evaluare a procurorilor nu se află într-un blocaj total din cauza numărului redus de membri, aceasta fiind în continuare operațională și capabilă să examineze dosarele persoanelor supuse evaluării externe.
De asemenea, deși modificarea respectivă ar putea fi ultima soluție, adoptarea sa trebuie să se realizeze respectând principiile democrației și ale statului de drept. În plus, arhitectura inițială a fost concepută și agreată pe baza unui consens politic larg, printr-un vot majoritar al 61 de deputați, iar orice modificare făcută în grabă, fără consultări publice și sub pretextul altui proiect de lege, este considerată gravă și regretabilă.
La rândul său, avocatul Vadim Vieru, director de program al Asociației Promo-LEX, a numit amendamentul „o forțare neinspirată” prin care „Parlamentul a transmis un mesaj clar: când consensul e greu de obținut, îl eliminăm din ecuație”.
„Iar dacă această logică devine practică curentă, atunci orice garanție din orice lege poate fi golită de conținut printr-un amendament strecurat la momentul potrivit. Nu mai reformăm justiția, o ajustăm la nevoile momentului. Justiția încă poate fi reformată 50 de ani înainte. Unde să ne grăbim?”, a scris Vieru pe Facebook.
Avocatul a mai criticat faptul că amendamentul a fost adoptat nu în urma unei dezbateri și a unor consultări, „dar prin strecurarea” sa într-un proiect de lege complet diferit.
Președintele WatchDog, Valeriu Pașa, a subliniat că, indiferent de scopul proiectului de lege, „așa ceva nu se poate face”.
„Schimbarea legii privind comisia de vetting cu așa viteză, promulgată de doamna Președintă fără a ridica piciorul de pe accelerator, este un exemplu tare prost. Care nu ar fi scopul, așa ceva nu se poate face. Mai ales dacă ne gândim că e de dragul fostului președinte al comsiei pre-vetting. Domnul von Hebel a fost un dezastru de președinte al acelei comisii. Omul nu a făcut absolut nimic pentru a asigura credibilitatea acelui proces de evaluare a viitorilor membri CSM și CSP. Drept rezultat, sistemul de justiție nu crede în imparțialitatea și corectitudinea selecției”, a scris expertul.
Legea a fost promulgată joi seara de către Maia Sandu. Actul normativ a fost publicat în primele ore ale zilei de vineri, 6 martie, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și a intrat în vigoare.
La o emisiune televizată, Maia Sandu a declarat că reforma justiției nu poate fi blocată din cauza lipsei unei majorități de 61 de voturi. Potrivit acesteia, deciziile trebuie adoptate cu votul majorității simple, pentru ca procesul de curățare a sistemului de justiție să poată continua.
„În acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Ce să facem? Pentru că nu există 61 de voturi să blocăm reforma justiției? Nu. Nu vorbim aici de schimbarea Constituției. Este doar numirea unor membri în comisia de vetting. Nu putem opri reforma justiției pentru că nu există 61 de voturi”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a subliniat că o procedură similară este deja aplicată în cazul numirii membrilor Consiliul Superior al Magistraturii, iar acest mecanism a fost coordonat anterior cu Comisia de la Veneția.
„Același mecanism este și la numirea membrilor CSM și acest mecanism a fost coordonat cu Comisia de la Veneția la timpul său. Dacă nu sunt 61 de voturi nu stai fără membri în aceste structuri. Mergi la o majoritate simplă și majoritatea simplă este totuși o majoritate”, a explicat Maia Sandu.
Mai mult, președinta a menționat că nu există probleme de integritate care l-ar descalifica pe fostul președinte al comisiei de pre-vetting, Herman von Hebel, din această procedură de selecție.
„În cazul candidaților, Delegația Uniunii Europene face o preselecție și această listă este transmisă Parlamentului. Herman Von Hebel a fost în comisia pre-vetting. Cea mai importantă curățenie în justiție a făcut-o comisia pre-vetting. Oamenii au demonstrat rezistență la influență și oamenii sunt calificați”, a mai spus șefa statului.
TV8.md amintește că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat un amendament care permite ca membrii comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor propuși de partenerii internaționali să fie desemnați cu votul a 51 de deputați, și nu 61. Se întâmplă după ce săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor nu a întrunit numărul necesar de voturi. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta hotărârea la Curtea Constituțională.
Proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor nu a întrunit numărul necesar de voturi din totalul necesar de 61, în ședința din 26 februarie. Candidaturile au fost susținute de 53 de deputați PAS, iar discutarea proiectului a generat reacții, nemulțumiri și nedumeriri în Parlament, atât din partea opoziției, cât și a membrilor fracțiunii PAS.
Cei doi candidați au fost propuși de partenerii externi, alături de alte patru persoane. Inițial, online a avut loc proba interviu în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități. În urma evaluării, Lavigne a obținut 6 puncte, iar von Hebel – 5 puncte. Comisia a menționat că Lavigne „deține experiență profesională remarcabilă și competențe necesare” pentru funcție, iar von Hebel s-a remarcat prin „capacități distincte în parcursul profesional”.
Herman von Hebel a fost președintele Comisiei Pre-Vetting, structură care a efectuat evaluarea extraordinară a candidaților la funcția de membri ai organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. În această calitate, în spațiul public au apărut mai multe informații care îi puneau sub semnul întrebării integritatea.
