„În loc să ne aflăm într-o fază tranzitorie către un sistem mai calm și mai ordonat, ne regăsim într-o lume nouă profund tulburată, în care destabilizarea a devenit norma”, crede Eswar S. Prasad, profesor de politică comercială și economie la Universitatea Cornell din SUA, notează Hotnews.
Analiza, publicată de promarket.org, reprezintă un scurt fragment din cartea sa „The Doom Loop: Why the World Economic Order Is Spiraling into Disorder” (Ciclul fatal: de ce ordinea economică mondială se îndreaptă spre haos).
Economiștii consideră că concurența este o pozitivă în aproape toate domeniile, cu siguranță mai bună decât alternativa unui monopol necontrolat, explică Eswar S. Prasad, profesor de politică comercială și economie la Universitatea Cornell din SUA.
Cu toate acestea, el subliniază că noțiunile de bază ale economiei nu se aplică întotdeauna în lumea complexă a geopoliticii, iar situația din prezent demonstrează perfect acest lucru.
„Concurența Uber cu Lyft”
Profesorul de la Cornell își începe argumentația prin a oferi exemplu de succes al Uber, aplicația de ride-sharing prezentă și în România, care a revoluționat un domeniu dominat până atunci de taximetrie.
„Tehnologia Uber de a pune în contact persoanele care caută transport cu persoanele dispuse să le ofere acest lucru a fost remarcabilă, dar concurența este cea care a obligat compania să evolueze”.
„Concurența Uber cu Lyft și cu alte aplicații de ride-sharing din diferite țări menține prețurile scăzute pentru pasageri și obligă aceste companii să inoveze continuu și să gestioneze costurile”, argumentează profesorul Prasad.
De ce situația este diferită în geopolitică
De la această comparație privind „dominația Google” pleacă profesorul de la Cornell, una din cele mai prestigioase universități americane, în a explica realitatea geopolitică.
„Logica care stă la baza acestei idei – că puterea concentrată în mâinile unui singur om sau ale câtorva este mai puțin benefică pentru societate decât un sistem în care puterea este împărțită între mai mulți – este forța motrice din spatele principiilor democratice la care Occidentul ține atât de mult. Totuși, o lume unipolară nu este lipsită de avantaje”, explică el.
Numai faptul că se discută despre atâtea state care vor arma nucleară, pentru că nu mai au siguranța unui sistem internațional stabil, ne spune ceva.
Ce se schimbă când nu mai avem un hegemon
Acest interes al SUA manifestat timp de decenii dă semne că s-a schimbat sub conducerea președintelui Donald Trump, argumentează profesorul care prezintă și cum se poate modifica geopolitica dacă trecem de la un hegemon la o competiție între state.
„Trecerea de la o lume unipolară, în care Statele Unite și aliații săi occidentali domină în toate domeniile concurenței și influenței globale, la una în care noi puteri, precum China și India, își afirmă prezența, ar trebui să ofere oportunități pentru o mai mare stabilitate, întrucât țările își folosesc puterea în mod constructiv, de teama de a-și pierde influența. Cel puțin, aceasta este teoria. Realitatea se dovedește a fi destul de diferită”, explică el.
Un dezavantaj pentru această schimbare pe plan mondial este că intensificarea concurenței între state pentru a domina ordinea gloabă „alimentează destabilizarea și tribalismul, pe măsură ce lumea se îndreaptă către o nouă ordine în care instabilitatea pare a fi ceva obișnuit”.
„Unii ar putea găsi alinare în speranța că această agitație este pur și simplu rezultatul adaptării lumii la o reconfigurare a puterii economice și financiare și că, în cele din urmă, lucrurile se vor stabiliza într-un echilibru nou și mai stabil. Totuși, nu este cazul. De fapt, susțin că forțele care ar trebui să împingă lumea către echilibru adâncesc diviziunile și incită la dezordine, în loc să favorizeze stabilitatea”, mai spune Eswar Prasad.
Care sunt efectele competiției în plan geopolitic
Profesorul amintește că această colaborare, și nu o concurență, între state a făcut ca firmele americane să investească masiv în China în timp ce își construiau lanțurile de aprovizionare globale. La rândul ei, China a beneficiat de tehnologia adusă de aceste firme. Firmele s-au aflat astfel în poziția de a pleda în fața ambelor guverne pentru politici care să contribuie la menținerea unor relații bune între cele două părți.
Dar după ce SUA nu a mai fost hegemon și lumea a trecut la o concurență, totul s-a schimbat substanțial.
Pe fondul tensiunilor bilaterale crescânde și al ostilității tot mai mari din partea guvernului chinez, companiile americane au început să se retragă din China. În chip similar, firmele chineze care operează în Statele Unite au fost supuse unui control mai strict.
Aici, el oferă exemplu aplicației TikTok, caz în care administrațiile americane, atât Biden cât și Trump, au militat pentru o trecere de la un proprietar cu sediul în China la unul în SUA.
„Mai mult, nu doar companiile americane și chineze își schimbă comportamentul în fața ostilității crescânde cu care se confruntă în țările celeilalte părți. Comerțul mondial cu bunuri intermediare, produse de consum finale și chiar tehnologie este în curs de reorganizare, întrucât firmele caută să-și gestioneze lanțurile de aprovizionare prin țări mai prietenoase, care au stabilit relații mai bune cu țările lor de origine. Fluxurile de capital financiar se reorientează în mod similar, în conformitate cu fisurile geopolitice, adâncind mai degrabă decât punând capăt acestor fracturi”, explică el.
