Parlamentul de la Chișinău ar trebui să solicite opinia Comisiei de la Veneția cu privire la amendamentul prin care a fost redus numărul de voturi necesare pentru numirea membrilor internaționali ai Comisiei de Vetting a procurorilor. Recomandarea a venit din partea purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene. În timp ce PAS spune că va ține cont de sugestie, experții afirmă că solicitarea unei astfel de expertize este inutilă la această etapă, așa cum legea a fost deja promulgată.
„Reformele legate de statul de drept și de justiție sunt esențiale pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Orice astfel de schimbări ar trebui realizate într-un mod transparent și incluziv, cu consultarea adecvată a tuturor părților interesate relevante. Acum, îndemnăm Parlamentul din Republica Moldova să solicite opinia Comisiei de la Veneția cu privire la acest amendament”, a menționat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert.
În pofida valului uriaș de critici venit din partea opoziției și a experților, PAS l-a numit, pe 6 martie, cu mare scandal, în Comisia de vetting a procurorilor, pe olandezul Herman von Hebel. Acest lucru a fost posibil după ce PAS a modificat legea, care acum permite ca membrii comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor propuși de partenerii internaționali să fie desemnați cu votul a 51 de deputați, și nu 61 cum era anterior.
Deși totul este deja bătut în cuie, cei din PAS nu exclud că vor solicita expertiza europeană.
„Cred că acum se va expune comisia. - Înțeleg că acum urmează să solicitați opinia Comisiei?-Procedura de solicitare a Comisiei de la Veneția este diferită, fie se solicită la etapa de elaborare, fie la etapa post-elaborare”, a subliniat președinta Comisiei parlamentare juridice, Veronica Roșca.
Experții spun însă că solicitarea unor recomandări din partea Comisiei de la Veneția, la această etapă, nu are niciun rost.
„Până acum, Republica Moldova nu aproba proiecte în lectură finală după care solicita aviz. Mai întâi se cere aviz, vin recomandările, pentru că care este rostul avizului este să genereze recomandări care ulterior să fie implementate sau dacă nu le implementezi explici clar de ce nu o faci. De aceea mi se pare că această măsură este una expirată, nu va aduce neapărat un impact, pentru că lucrul este deja făcut”, a spus președintele CRJM, Ilie Chirtoacă.
După aprobarea legii, opoziția parlamentară a depus o sesizare la Curtea Constituțională, care însă a fost astăzi respinsă. Înalta Curte a constatat că „nu există motive pentru suspendarea acțiunii dispozițiilor contestate”.
Scandalul în jurul acestei legi a pornit după o tentativă eșuată a Parlamentului de a-i numi, pe 26 februarie, pe candidații internaționali Bernard Lavigne și Herman von Hebel în calitate de membri ai Comisiei de evaluare a procurorilor. Opoziția a refuzat să-i voteze candidatura lui Hebel, care în 2024 s-a aflat în centrul unui scandal, fiind acuzat că în timpul activității sale la Curtea Internațională Penală de la Haga, în calitate de grefier, ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile instituției, în valoare de cel puțin 760 000 de euro.
Comisia de evaluare a procurorilor a fost instituită în noiembrie 2023 și are nouă membri, dintre care cinci sunt propuși de partenerii externi de dezvoltare.
