11 martie 2026, ora 15:45

Primarul Chișinăului și liderul MAN, Ion Ceban rămâne interzis în spațiul Schengen. Curtea de Apel București a respins ca nefondată cererea depusă de acesta împotriva Poliției de Frontieră din România și a Serviciului Român de Informații.

Potrivit portalului instanțelor, cererea a fost înregistrată pe 24 septembrie 2025, iar decizia pronunțată astăzi este definitivă.

„Vom ataca decizia Curții de Apel București conform procedurilor legale. În ședințele de judecată, poziția oponenților s-a limitat în principal la chestiuni de procedură”, a scris Ceban.

Edilul este gata să conteste decizia pe toate căile legale, inclusiv prin sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), și a reiterat că procesul ar fi unul strict politic, cu scop de denigrare.

„Iar în cazul meu este strict politic, o înțelegere ca să mă denigreze. Cu toate acestea, cetățenii noștri sunt înțelepți și își dau foarte bine seama că este o comandă politică din partea conducerii de stat”, a mai scris Ceban.

Anterior, Președinția de la Chișinău a respins acuzațiile, în timp ce liderul partidului de guvernare, Igor Grosu, a declarat că restricția ar confirma legăturile lui Ceban cu Moscova.

TV8.md amintește că la începutul lunii iulie 2025, Ion Ceban a fost interzis în România, dar și întreg spațiul Schengen timp de 5 ani. Ministra de Externe, Oana Țoiu, a explicat că interdicția lui Ion Ceban i-a fost aplicată din cauza legăturilor cu Rusia și a fost decisă după o documentare minuțioasă. Ceban a reacționat imediat, negând orice legătură cu Moscova.

În luna iulie, Ion Ceban s-a declarat pregătit să o acționeze în judecată pe ministra de Externe a României, Oana Țoiu, în contextul declarațiilor privind interdicția sa de intrare pe teritoriul României. Edilul a calificat afirmațiile oficialei drept „halucinante” și „absurde”.

Anterior, Oana Țoiu a declarat că România nu este obligată să furnizeze toate detaliile care au stat la baza deciziei privind interdicția, ca răspuns la solicitările lui Ceban de a primi explicații oficiale. 

Comentarii la acest subiect au fost făcute și de președintele României, Nicușor Dan, care a declarat că Ion Ceban a primit interdicția de a intra în România pentru următorii cinci ani din considerente de „securitate națională”.

Ion Ceban a intrat în politică alături de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, devenind deputat în 2011. Ulterior, a trecut la Partidul Socialiștilor, unde a fost secretar pentru ideologie și promotor al apropierii de Rusia, inclusiv prin proteste și susținerea Uniunii Vamale.

În 2019, a devenit primar al Chișinăului cu sprijinul PSRM, iar în 2021 a părăsit formațiunea pentru a lansa Mișcarea Alternativă Națională (MAN), pe care o prezintă ca o alternativă pro-europeană. 

Totuși, un raport al SUA din 2022 indică MAN ca parte a unei rețele susținute de fostul ofițer FSB, Iurii Gudilin, care ar vrea să influențeze politica de la Chișinău. În 2022, Ion Ceban declara la „Cutia Neagră” că Gudilin „nu a oferit sprijin” pentru partidul pe care l-a lansat și că „de foarte mult timp, nu a comunicat” cu acesta.

11 martie 2026, ora 16:02

Parlamentul European cere accelerarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova și Ucraina. O poziție în acest sens a fost adoptată astăzi de instituția europeană, anunță Siegfried Mureșan, șeful Comisiei parlamentare de asociere UE-Moldova.

„În contextul geopolitic actual, extinderea Uniunii Europene reprezintă una dintre cele mai importante instrumente pentru garantarea siguranței noastre. A României. A Uniunii Europene. Doar cu Moldova și Ucraina stabile și ancorate în parcursul european putem garanta siguranța flancului estic al UE pe termen lung”, a scris europarlamentarul.

În documentul adoptat, Parlamentul European solicită Consiliului Uniunii Europene să accelereze negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, prin deschiderea discuțiilor pe clustere și la nivel oficial, nu doar tehnic.

Instituția subliniază că procesul de aderare trebuie să se bazeze pe merit: „Dacă un stat a îndeplinit condițiile de aderare, nu trebuie ținut pe loc din motive politice”.

De asemenea, Parlamentul European consideră că procesul de aderare ar trebui să se desfășoare în paralel cu integrarea treptată a statelor candidate în Uniunea Europeană, astfel încât cetățenii acestora să poată beneficia de avantajele UE înainte de aderare.

TV8.md amintește că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat țara vecină. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

În iunie 2025, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară. 

În decembrie 2025, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.

În ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că Republica Moldova ar putea deveni monedă de schimb în jocul marilor puteri pentru influența din regiune. Potrivit oficialei, lumea este incertă și periculoasă pentru țări mici, precum este Republica Moldova. În acest context, șefa statului a precizat că aderarea la Uniunea Europeană ar fi cea mai bună soluție pentru supraviețuire.