Echipa 1TV a mers la Centrul de Plasament pentru Copii de Vârstă Fragedă din Chișinău, unde zeci de copii se uită zilnic spre poartă în speranța că va veni cineva să-i ia acasă. Doar că puțini dintre ei au această șansă - cel mai frecvent - cei micuți, sănătoși și fără frați. Ceilalți îți petrec ani în șir între pereții instituțiilor, visând că, într-o bună zi, cineva îi va alege și pe ei și le va oferi un cămin și căldura unei familii.
Acest micuț s-a pomenit singur pe lume la câteva luni după ce a venit pe lume. Mama a refuzat să-l țină, iar copilul a ajuns grav bolnav la Institutul Mamei și Copilului, unde medicii i-au salvat viața. Pentru că nu are o familie, după externare, autoritățile l-au transferat la Centrul de Plasament și Reabilitare pentru Copii de Vârstă Fragedă.
,,Copilul e cu malnutriție, la vârsta de trei luni nu are nici trei kilograme. E la o alimentație foarte specifică, el are o supraveghere foarte specifică, specializată. El e la alimentație prin sondă, vedeți? Și, bineînțeles, cu tratament medicamentos de întreținere", a menționat medicul neuropediatru, Violeta Timigraz.
Dacă unii micuți ajung în centrele de plasament direct din spitale, alții - în urma deciziilor autorităților. Fiecare caz este evaluat individual, iar prioritatea este recuperarea fizică și emoțională.
,,Dacă unii micuți ajung în centrele de plasament direct din spitale, alții- în urma deciziilor autorităților. Fiecare caz este evaluat individual, iar prioritatea este recuperarea fizică și emoțională”, a subliniat asistentul social și psihologul Cătălina Ciorici.
Aici copiii primesc nu doar adăpost, ci și îngrijire medicală, tratamentele necesare și suport psihologic, care esențial pentru dezvoltarea lor.
În timp ce copilul se află la centrul de plasament, autoritățile analizează posibilitatea de reintegrare a copilului în familia biologică. Dacă nu este posibil, el primește statut de adopție - singura șansă la o familie permanentă.
,,În secția de Criză și Reintegrare Familială avem, la moment avem 26 de copii. Adică Autoritatea Tutelară de la locul de trai și Autoritatea Teritorială au precăutat dosarul copilului, au văzut gradul de rudenie până la grupul patru, ca să poată să reîntoarcă familia biologică sau existentă. Și atunci când nu sunt bunicii sau refuză de a lua acest copil în grija lor, atunci acest copil capătă statut de adopție”, a spus directorul Centrului de Plasament și Reabilitare, Sergiu Ogeretnîi.
Deși multe familii vor să adopte, procesul e unul de durată. Iar explicația autorităților este că majoritatea își doresc copii mici și singuri. Astfel, cei cu frați, mai mari sau cu probleme de sănătate au mai puține șanse să-și găsească o familie.
,,Sunt și cupluri de frați care au statut de adopție și atunci nu putem să despărțim frații. Dacă este un copil de un anişor-doi, trebuie să iai și fratele său de 14-15 ani și atunci, iarăși este o dificultate pentru cei care vor să ia copii în adopție”, a menționat directorul Centrului de Plasament și Reabilitare, Sergiu Ogeretnîi.
Datele oficiale arată că, din cei în jur de 760 de copii cu stat de adopție, aproape 470 care fac parte din grupuri de frați. Respectiv, nu pot fi separați. Iar alți 31 au nevoi speciale. În prezent, copiii se află în diferite etape ale procedurii de adopție, de la perfectarea documentelor până la încredințarea persoanelor care vor să îi adopte.
