18 martie 2026, ora 15:05

În timp ce războiul cu Iranul a adus pierderi uriașe pentru civili, a ridicat prețurile la energie și a destabilizat regiunea, pentru Kremlin efectul imediat a fost exact invers: bani în plus. Estimarea-cheie vine de la Financial Times, care arată că Rusia încasează până la 150 de milioane de dolari în plus pe zi din veniturile bugetare generate de scumpirea petrolului după izbucnirea conflictului, potrivit mediafax.ro. 

Astfel, Rusia câștigă aproximativ 150 de milioane de dolari pe zi, 6,25 milioane de dolari pe oră, 104.167 de dolari pe minut și aproape 1.736 de dolari pe secundă. Mai exact, la fiecare secundă în care conflictul ține piețele petroliere sub tensiune, în bugetul rus intră echivalentul prețului unui apartament modest în multe orașe din Europa de Est.

Înainte de război, veniturile energetice ale Rusiei erau sub presiune, iar sancțiunile occidentale și reducerile de preț loviseră exporturile. Acum, nu doar că petrolul se vinde mai scump, dar Washingtonul a relaxat temporar și presiunea asupra unor transporturi de țiței rusesc aflate deja pe mare, tocmai pentru a calma piața globală. Washington Post și Financial Times notează că această combinație - prețuri mai mari și reguli mai relaxate - a ridicat din nou capacitatea Kremlinului de a alimenta bugetul de stat și, implicit, efortul de război din Ucraina.

Financial Times estimează că, dacă acest nivel se menține, Rusia ar putea adăuga între 3,3 și 5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii martie numai din acest val de scumpiri. Separat, date citate de The Guardian de la CREA arată că Rusia a încasat deja circa 6 miliarde de euro din exporturi de combustibili fosili de la începutul conflictului, ceea ce nu înseamnă profit suplimentar integral, dar arată dimensiunea fluxului financiar care continuă să alimenteze statul rus.

18 martie 2026, ora 18:45

Escaladarea conflictului din Iran a determinat creșterea prețurilor la combustibili în toată Europa, dar Germania a resimțit acest lucru mai acut decât majoritatea țărilor. Benzina a crescut cu aproape 5% în ultimele săptămâni, cu mult peste media UE, scrie Mediafax.

Contrastul cu țările vecine este izbitor. Franța și Austria au înregistrat creșteri de aproximativ 2%, Estonia 3,6%, Luxemburg 3,5%, în timp ce Slovacia și Ungaria au înregistrat creșteri de doar 0,1%.

Comisia Europeană, care publică date săptămânale în Buletinul său petrolier, a semnalat creșterile deosebit de abrupte din Germania, Țările de Jos, Danemarca și Finlanda.

Șoferii olandezi plătesc în prezent cele mai mari prețuri la benzină din Europa, cu o medie de 2,17 euro pe litru săptămâna trecută. Germania se află la mică distanță, cu 2,08 euro, iar Finlanda se situează, de asemenea, în partea superioară a clasamentului, remarcându-se atât prin prețul ridicat al motorinei, cât și al benzinei.

De unde provin aceste diferențe de preț?

Cea mai mare diferență se datorează structurilor naționale de impozite și taxe. Germania percepe în mod tradițional taxe energetice mai mari asupra combustibililor fosili, atât din motive de mediu, cât și pentru a finanța infrastructura, în timp ce taxează și consumul de CO2, ceea ce se reflectă în costurile totale.

Rezultatul este că germanii plătesc automat mai mult atunci când prețurile cresc. În multe alte țări europene, TVA-ul, taxele pe petrol și pe CO2 sunt structural mai mici. Cu toate acestea, recentul val de creșteri a fost considerat disproporționat de guvernul german, care a înființat un grup de lucru al coaliției pentru a analiza ce se poate învăța de la partenerii din UE.

Unele țări au luat deja măsuri. Croația și Ungaria au introdus ambele plafoane de preț la benzinării. În Croația, prețurile au crescut inițial cu aproximativ patru cenți pe litru, dar plafonul va limita creșterile ulterioare și va fixa prețurile la 1,50 euro pe litru începând cu 23 martie. În Ungaria, benzina este plafonată la 1,51 euro, iar motorina la 1,59 euro, deși măsura se aplică doar rezidenților, ceea ce înseamnă că turiștii cu plăcuțe de înmatriculare străine vor plăti mai mult.

În Austria se aplică o regulă diferită privind prețurile: benzinăriile au voie să-și majoreze prețurile doar o dată pe zi, la prânz. Pe de altă parte, reducerile sunt posibile în orice moment. Acest lucru face situația mai clară și mai transparentă, dar rămâne de discutat dacă acest lucru duce într-adevăr la prețuri mai mici la benzină.

Politicienii critică companiile petroliere

Ministrul economiei din Germania, Katherina Reiche, a criticat prețurile combustibililor pentru că au crescut rapid pe fondul costurilor ridicate ale materiilor prime și apoi au scăzut doar lent, afirmând că guvernul dorește să „spargă acest mecanism”. Ea a propus limitarea stațiilor de benzină la o singură majorare de preț pe zi.

Conducerea mașinii face parte din viața de zi cu zi a majorității germanilor, atunci când se deplasează la serviciu, fac cumpărături sau duc copiii la școală, astfel încât presiunea asupra guvernului de a acționa a crescut.

Un grup de lucru convocat ca răspuns la această situație s-a reunit luni sub președinția lui Sepp Müller, care a acuzat ulterior companiile petroliere de „speculații cu prețurile”.