În ciuda speculațiilor că ar fi „prețul ” integrării europene, retragerea Moldovei din Comunitatea Statelor Independente reprezintă mai degrabă o reașezare firească a priorităților de politică externă. Or, CSI și-a pierdut relevanța, pe măsură ce conflictele din regiune și interesele divergente ale statelor membre au slăbit mecanismele de cooperare.
În perioada de glorie, Comunitatea Statelor Independente reunea 12 foste republici sovietice. Dacă în primii ani mecanismul de cooperare regională părea funcțional, în timp acesta și-a erodat credibilitatea și eficiența.
„La scurt timp după fondarea organizației s-a dovedit că această organizație este una slabă, pentru că nu ținea pasul cu dezvoltarea. Practic, statele au beneficiat, putem spune în primii 10 ani, până prin anii 2000 când au văzut că unele state ies din acordurile CSI”, a explicat pentru „Alo, TV8”, expert în relații internaționale, Watchdog, Grigore Guzun.
Principiile Comunității Statelor Independente privind integritatea teritorială și soluționarea pașnică a disputelor nu au împiedicat Rusia să atace Republica Moldova, Georgia și Ucraina. În timp ce ultimele două au părăsit organizația, Moldova a rămas, în pofida separatismului întreținut de Moscova și a presiunilor sale permanente.
„Decizia noastră de a rămâne totuși membri a CSI a fost una pragmatică și nu politică sau ideologică. Vă dați seama, era riscul ca Republica Moldova să rămână izolată regional. Era important pentru noi ca să exportăm produsele noastre pe piața post-sovietică. Atunci noi nu puteam exporta în UE, de asta a fost o decizie pragmatică”, a menționat expertul.
După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, țara noastră și-a suspendat de facto activitatea în cadrul CSI. În 2023 au început discuțiile privind retragerea completă, dar abia în martie 2026 guvernul de la Chișinău a aprobat denunțarea acordurilor fondatoare. Între timp, subiectul a generat numeroase falsuri și speculații — de la presupuse dictate externe, până la ideea anulării regimurilor liberalizate de vize.
„Trebuie să menționăm că Republica Moldova are acorduri bilaterale privind regimul liberalizat de vize practic cu toți membri CSI, înafară de Kîrgîstan și Tadjikistan. În continuare, aceste regimuri liberalizate de vize vor fi active cu toate statele în afară de aceste două state, inclusiv cu Federația Rusă”, spune Grigore Guzun.
Totuși, când Moldova va deveni țara membră UE cu drepturi depline, această prevedere se va schimba, deoarece regimul liberalizat de vize ține de compenența instituțiilor europene.
Propaganda rusă încearcă să prezinte ieșirea din CSI drept un preț plătit de Chișinău pentru integrarea europeană, care ar dăuna intereselor naționale. Pentru o imagine de antiteză mai pronunțată, Rusia încearcă să scoată în evidență doar aspectele pozitive ale relațiilor moldo-ruse. Iată o declarație din 2018 a președintelui Federație Ruse, Vladimir Putin:
„Noi acordăm o importanță serioasă dezvoltării relațiilor moldo-ruse. Considerăm Moldova unul din partenerii noștri de bază din spațiul CSI.”
nsă minciuna și fățărnicia au picioare scurte, fapt confirmat de Vladimir Putin 5 ani mai târziu:
„Unde se vor duce moldovenii cu această producție? La un moment dat au zis că ei se dezic de gazul nostru. În realitate nu au refuzat nimic. Să facă așa cum vor. Pentru noi, prezența acestei țări în CSI nu contează.”
Retragerea din CSI nu va afectat semnificativ nici viața social-politică din Moldova, dar nici din celelalte state. Însă, decizia transmite un mesaj fără echivoc: Rusia își pierde influența într-un nou stat post-sovietic — mesaj pe care Moscova îl înțelege foarte bine.
