21 martie 2026, ora 16:30

În ciuda speculațiilor că ar fi „prețul ” integrării europene, retragerea Moldovei din Comunitatea Statelor Independente reprezintă mai degrabă o reașezare firească a priorităților de politică externă. Or, CSI și-a pierdut relevanța, pe măsură ce conflictele din regiune și interesele divergente ale statelor membre au slăbit mecanismele de cooperare. 

În perioada de glorie, Comunitatea Statelor Independente reunea 12 foste republici sovietice. Dacă în primii ani mecanismul de cooperare regională părea funcțional, în timp acesta și-a erodat credibilitatea și eficiența.

„La scurt timp după fondarea organizației s-a dovedit că această organizație este una slabă, pentru că nu ținea pasul cu dezvoltarea. Practic, statele au beneficiat, putem  spune în primii 10 ani, până prin anii 2000 când au văzut că unele state ies din acordurile CSI”, a explicat pentru „Alo, TV8”, expert în relații internaționale, Watchdog, Grigore Guzun.

Principiile Comunității Statelor Independente privind integritatea teritorială și soluționarea pașnică a disputelor nu au împiedicat Rusia să atace Republica Moldova, Georgia și Ucraina. În timp ce ultimele două au părăsit organizația, Moldova a rămas, în pofida separatismului întreținut de Moscova și a presiunilor sale permanente.

 „Decizia noastră de a rămâne totuși membri a CSI a fost una pragmatică și nu politică sau ideologică. Vă dați seama, era riscul ca Republica Moldova să rămână izolată regional. Era important pentru noi ca să exportăm produsele noastre pe piața post-sovietică. Atunci noi nu puteam exporta în UE, de asta a fost o decizie pragmatică”, a menționat expertul.

După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, țara noastră și-a suspendat de facto activitatea în cadrul CSI. În 2023 au început discuțiile privind retragerea completă, dar abia în martie 2026 guvernul de la Chișinău a aprobat denunțarea acordurilor fondatoare. Între timp, subiectul a generat numeroase falsuri și speculații — de la presupuse dictate externe, până la ideea anulării regimurilor liberalizate de vize. 

„Trebuie să menționăm că Republica Moldova are acorduri bilaterale privind regimul liberalizat de vize practic cu toți membri CSI, înafară de Kîrgîstan și Tadjikistan. În continuare, aceste regimuri liberalizate de vize vor fi active cu toate statele în afară de aceste două state, inclusiv cu Federația Rusă”, spune Grigore Guzun.

Totuși, când Moldova va deveni țara membră UE cu drepturi depline, această prevedere se va schimba, deoarece regimul liberalizat de vize ține de compenența instituțiilor europene. 

Propaganda rusă încearcă să prezinte ieșirea din CSI drept un preț plătit de Chișinău pentru integrarea europeană, care ar dăuna intereselor naționale. Pentru o imagine de antiteză mai pronunțată, Rusia încearcă să scoată în evidență doar aspectele pozitive ale relațiilor moldo-ruse. Iată o declarație din 2018 a președintelui Federație Ruse, Vladimir Putin:

„Noi acordăm o importanță serioasă dezvoltării  relațiilor moldo-ruse. Considerăm Moldova unul din partenerii noștri de bază din spațiul CSI.”  

nsă minciuna și fățărnicia au picioare scurte, fapt confirmat de Vladimir Putin 5 ani mai târziu: 

„Unde se vor duce moldovenii cu această producție? La un moment dat au zis că ei se dezic de gazul nostru. În realitate nu au refuzat nimic. Să facă așa cum vor. Pentru noi, prezența acestei țări în CSI nu contează.”

Retragerea din CSI nu va afectat semnificativ nici viața social-politică din Moldova, dar nici din celelalte state. Însă, decizia transmite un mesaj fără echivoc: Rusia își pierde influența într-un nou stat post-sovietic — mesaj pe care Moscova îl înțelege foarte bine.

21 martie 2026, ora 18:00

O nouă dronă rusească, încărcată cu exploziv, a căzut zilele trecute pe un câmp agricol din Ștefan Vodă. Iar zeci de localități din țară au rămas fără apă după o poluare masivă a Nistrului, urmare a unui atac al Federației Ruse asupra unei hidrocentrale din Ucraina. Bună, prieteni! Haideți să vorbim Verde-n ochi despre cadourile otrăvite ale lui Putin din ultima perioadă.

Drona de tip Geran-2, despre care poliția spune că  ar fi una dintre cele mai periculoase depistate până acum în Moldova, a căzut pe terenul agricol al fermierului Vasile Mereuță. Ironia sorții, în ultimii patru ani, bărbatul a adoptat doi lei și o panteră de la o grădină zoologică din Ucraina, pentru a-i proteja de război. Dacă ar fi explodat, dispozitivul ar fi provocat distrugeri majore. Înainte de a ateriza pe câmpul din Tudora, drona a zburat la 150 de metri înălțime deasupra satelor Olănești și Căplani. A fost un mare noroc faptul că nu a căzut peste vreo casă de locuit. 

De patru ani, de la începutul războiului de invazie al Rusiei în Ucraina, Moldova este expusă constant jocului de-a ruleta rusească. Un infografic realizat de portalul tv8.md arată că în această perioadă, pe teritoriul Republicii Moldova s-au prăbușit 25 de drone sau rachete rusești. Dispozitivele de război, unele dintre care încărcate cu exploziv, au ajuns în toate regiunile țării, de la nord la sud. Ironia sorții, cele mai multe au vizat regiuni cu simpatii largi proruse, cum ar fi Găgăuzia, Taraclia sau regiunea transnistreană.

Și pentru că nu erau de ajuns atacurile aeriene, armata rusă a decis să ne otrăvească și apa. Timp de aproape o săptămână, zeci de localități din nordul republicii au rămas fără apă la robinet. La Bălți, elevii au trecut la studii online. S-a întâmplat după un atac rusesc asupra hidrocentralei „Novodnestrovsk” din Ucraina care a provocat scurgeri de petrol în Nistru. Extinderea ariei de poluare a fost prevenită cu greu de autorități și doar grație ajutorului venit din România, Luxemburg, Polonia și Germania. 

Rusia, prin gura ambasadorului său la Chișinău, ne-a spus că nu-i pasă, iar apa contaminată care i-a fost pusă pe masă la întâlnirea de la Ministerul de Externe, unde a fost convocat, nu demonstrează nimic. Imediat, la Chișinău, s-a creat un cor al vocilor care au acuzat autoritățile centrale de genocid, prin sistarea aprovizionării cu apă a localităților din nord. 

„Ceea ce se întâmplă cu populația din Bălți nu poate fi calificat altfel decât genocid împotriva propriilor oameni. Patru zile fără preîntâmpinare, fără rezerve de apă, fără să asigure statul apă la fiecare microcartier, fără să permită apa tehnică, e absolut inadmisibil. Dați Bălțiului măcar apa tehnică, cu preîntâmpinări de rigoare. Am impresia că suntem undeva în Africa și vine ebola peste noi. Nu administrația publică locală, statul e direct responsabil. Statul nu are capacitate să asigure cisterne cu apă la Bălți, la fiecare colț? Halal de așa stat”, a declarat primarul Ion Ceban, în timpul ședinței  Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE).

Nici primarul Ion Ceban, nici liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, al cărui reprezentant conduce Primăria Bălți, nu au pomenit nimic despre vina Rusiei la poluarea Nistrului. Asta deși, zilele trecute, urmare a unui denunț depus de Promo-LEX, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe caz. 

Zilele acestea, se fac 20 de ani de la primul embargo rusesc asupra vinurilor moldovenești. Nu cred că vreun patriot moldovean adevărat a uitat declarația uimitoare a șefului Rospotrebnodzor, Ghenadii Onișcenko, care a spus atunci că vinurile moldovenești ar fi bune doar de vopsit garduri. Interdicția pentru vinurile noastre a venit la scurt timp după ce Voronin a refuzat planul Kozak de federalizare a Moldovei, iar țara noastră a semnat planul de acțiuni Moldova-UE. Când nu faci așa cum vrea agresorul, el te pocnește. Regula e valabilă nu doar pentru violența domestică, despre care vorbim mult în ultimele zile, dar și despre violența geopolitică.

Pe final, Vă spun Verde-n ochi: Putin, pe care unii încă îl așteaptă cu drag în Moldova, vine de regulă în ospeție cu daruri otrăvite, iar după asta uită să mai plece.