22 martie 2026, ora 16:00

În timp ce zeci de mii de moldoveni își caută în continuare rostul peste hotare, alții privesc tot mai des spre casă. Potrivit estimărilor, peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc astăzi în diaspora, iar în fiecare an, între 30 și 60 de mii de oameni pleacă din țară în căutarea unui trai mai bun. Există însă și povești care merg în sens invers - moldoveni care revin acasă și chiar își găsesc curajul să deschidă afaceri. Iar autoritățile speră că, odată cu noua lege care le permite concetățenilor noștri să aducă în țară mai multe bunuri personale, numărul moldovenilor care se vor întoarce în patrie va crește, transmite 1TV.

După 12 ani de muncă în Norvegia, Tudor Ciobanu cu soția sa au decis să revină acasă. Mai mult, s-au gândit să-și deschidă propria afacere, iar ideea le-a venit după o cumpărătură nereușită la o piață din Moldova.

,,Am cumpărat odată niște șosete de la Moldova de la piață, m-am dus cu ele acolo în Norvegia și era strașnic când eu descălțam. Mi-a venit ideea, de ce nu pot să fac un produs bun și în Moldova? Pentru că este primul produs de necesitate care nu este dependent de criză, de nimic. Cu domeniul textil am început de la foaie albă. În Norvegia am lucrat în construcții. Foaia albă, încetișor, Google, ChatGPT, regulare la mașini, prima dată mi le-a regulat un turc cu Google Translate, pe urmă am apucat singur”, a menționat fondatorul unei fabrici de șosete, Tudor Ciobanu.

Bărbatul spune că a ales să-și dezvolte afacerea în Moldova pentru că poate înțelege și controla fiecare detaliu legislativ. 

„Trebuie să știi bine legislația țărilor în care să faci o afacere. În Norvegia am avut 20% dintr-o companie. Dar aici ești acasă. Aici dacă iese o lege - o pot citi, pot analiza fiecare virgulă”, a subliniat Tudor Ciobanu.

Marele regret al bărbatului este, însă, că nu a primit niciun sprijin din partea statului la revenirea în țară acum trei ani: ,,Zero. Zero punct zero. Chiar și pentru producere, nu-ți dă nimeni credite”.

L-am întrebat ce crede despre mecanismul care oferă scutiri de taxe la import pentru moldovenii ce revin cu traiul permanent în țară, iar acesta consideră că aceste facilități nu sunt în măsură să-i convingă pe prea mulți moldoveni să se întoarcă în țară.

„Timp de 12 ani de zile s-au adunat și haine, și un aparat de cafea, una, alta... Și mașina am adus-o. N-am avut impedimente la vamă. Doar mașina am devamat-o. Dar nu știu cine o să se întoarcă... Sunt alte facilități în dezvoltare, ca să poți să dezvolți ceva, asta mai mult are influență de întoarcerea oamenilor acasă, să fie sigur într-un loc de muncă”, a menționat Tudor Ciobanu.

Amintim că Guvernul a modificat și prelungit până la 31 decembrie curent mecanismul care oferă scutiri de taxe la import pentru moldovenii ce revin cu traiul permanent în țară. Măsura îi ajută pe cei din diaspora să-și aducă bunurile personale și un autovehicul fără a plăti taxe vamale. De aceste facilități pot beneficia persoanele cu vârsta de peste 18 ani, care au cetățenia Republicii Moldova și au locuit în străinătate cel puțin 36 de luni în ultimii cinci ani. Acestea au nevoie și de un permis de ședere valabil în țara în care au locuit, iar mașina adusă în regim preferențial nu poate fi vândută, donată sau transmisă altcuiva timp de trei ani de la import. În caz contrar, scutirile se anulează.

22 martie 2026, ora 17:15

Dorul de casă îi aduce înapoi nu doar pe cei care vor să pornească o afacere pe meleagurile natale, ci și pe familiile care își doresc ca micuții lor să crească aproape de bunici și de tradițiile de acasă. O confirmă și directorii de grădinițe - în ultimii ani, a crescut numărul copiilor reveniți din diaspora. Pentru că, odată întorși în țară, părinții își înscriu micuții la grădiniță și încearcă să-și reconstruiască viața aici, unde se simt cu adevărat acasă, transmite 1TV.

,,Noi am locuit 7 ani în Mare Britanie, chiar în Londra. Copil cel mai mic l-am născut la Londra și la 3 ani de zile am întors în Moldova. - De ce ați hotărât? - Fiindcă toți anii chiar că eram de peste hotare, unde s-a comportat foarte frumos cu noi și suntem recunoscători Marii Britanii, dar dorul față de țara noastră a persistat tot timpul. Tot timpul am respectat tradițiile , am purtat mărțișoare, am sfințit pască, ne-am spălat cu oușoare la Paște. Adică tot timpul ne-am străduit să păstrăm tradițiile, că copii noștri să știu ca suntem moldoveni”.

,,Acolo ne simțeam mai singuri, știam ca acasă este familia, Sofia mereu avea dorul de bunica, de bunele. Totuși, aici suntem înconjurați de toată familia, prieteni, este acasă, acasă mai bine”.

În ultimul an, doar la grădinița nr. 174 din capitală și-au înscris copiii aproximativ 20 de familii revenite din diaspora. 

,,În ultimul timp am observat o creștere a numărului de familii care au revenit de peste hotare și cu mare drag încadrat copii în instituțiile educaționale din municipiu Chisinau, inclusiv și la grădinița noastră”, a menționat directoarea grădiniței nr. 174, Ludmila Garștea.

,,Deși teoretic ar avea de o perioadă de adaptare pentru transferul în altă țară decât cea în care s-au născut, majoritatea micuților se integrează imediat, spun educatorii. Explicația este că părinții lor moldoveni au insistat să vorbească mereu cu ei în română”.

,,Noi acasă vorbeam limba română, la grădiniță, școală deja vorbea doar engleză, ele foarte bine vorbesc română, adică nu le dai că au plecat sau a învățat sau s-au născut în altă țară decât Moldova. Pentru noi a fost metoda de adaptare, pentru ei acolo a fost casa lor cumva, dar totuși revenirea noastră de 2-3 ori pe an acasă își doreau foarte-foarte mult să fiu mai aproape de bunici, de casa noastră, de rădăcinile noastre și tot așa”.

Mai mult chiar, uneori copiii moldovenilor reveniți din străinătate sunt și pe post de translatori între părinți și educatori. 

,,Am avut și situații interesante, când copilul posedă 2 limbi: limba mămicăi și limba lui tăticu, care era cetățeanul altei țări. Atunci când venea la grădiniță, educatoarei era dificil să comunice cu tăticul și copilul traducea, pentru ca era la vârsta 5-6 ani și cunoaștea ambele limbi”, a subliniat Ludmila Garștea.

Și dacă la comunicare lucrurile arată ideal, iar micuții se adaptează foarte repede, la capitolul disciplină apar dificultăți. Iar explicația este că grădinițele din străinătate au un program mai libertin, pe când la noi se insistă mai mult pe un regim mai strict, cu reguli bine stabilite.