Ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Indepente este asociată de unele voci cu pierderi comerciale majore și izolarea țării. Dar ce arată datele statistice privind comerțului extern al Moldovei și în ce măsură acesta rămâne dependent de CSI?
„Cerem să fie oprit procesul de retragere a Republicii Moldova din CSI.”
„În realitate, Moldova depinde de CSI în mai multe privințe.”
„Ieșirea din CSI este în primul rând continuarea ruperii relațiilor economice.”
„În numele integrării europene, Chișinăul ar fi gata să sacrifice economia prin ieșirea din Comunitatea Statelor Independente”, zeci de postări care trimit acest mesaj alarmist au apărut în spațiul online după anunțul autorităților de a denunța acordurile de constituire a Comunității Statelor Independente.
„Experții locali trag un semnal de alarmă despre colapsul inevitabil al economiei Moldovei după ieșirea țării din CSI. De ce? Din cauza stagnării așa zisului proces de integrare europeană”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
În dezbaterile despre economie, emoțiile și stereotipurile prind repede la public. În contrast cu discursul Mariei Zaharova, statistica este mai puțin spectaculoasă, dar mult mai aproape de realitate. Potrivit datelor BNS, până în 2006, CSI a fost principalul partener în comerțul extern al Moldovei. Ulterior, schimburile comerciale cu CSI au scăzut treptat, pe fondul tensiunilor economice cu Federația Rusă, marcate de embargouri, presiuni energetice și războiul ilegal din țara vecină.
„După ce s-au impus embargourile față de Republica Moldova, dinamica a devenit negativă și respectiv Federația Rusă a ajuns în anul 2025 să avem un export-import către Federația Rusă mai puțin de 3%” a explicat pentru „Alo, TV8”, expertul economic, Marin Gospodarenco.
Acest fapt a redus din ponderea generală a întregii comunități în datele statistice. Într-un răspuns pentru „Alo, TV8”, Ministerul Economiei a precizat că:
„Ponderea comerțului cu țările CSI este în scădere: de la 6,6% în
2023 la 4,7% în 2024 și 3,7% în 2025, pe fondalul scăderii comerțului cu
Federația Rusa și R. Belarus.”
Potrivit BNS, exporturile către ceilalți membri ai Comunității Statelor Independente, deși se mențin la un nivel redus, au înregistrat o creștere față de perioada pre-COVID. O tendință similară se observă și în cazul importurilor.
„Odată cu ieșirea din diferite acorduri care sunt în cadrul CSI, Republica Moldova nu cred că are de pierdut, dat fiind faptul că avem și acorduri bilaterale. Dacă va fi necesar vor mai fi stabilite careva relații mult mai dimensionale cu Uzbekistan, Tadjikistan. În raport cu necesitățile de import și clar că ar fi bine și să exportăm în aceste țări că ieșirea din CSI nicidecum nu ne strică nouă exporturile către aceste țări, nicidecum”, a menționat expertul economic.
Și Ministerul Economiei susține că impactul retragerii din CSI va fi limitat:
„Denunțarea Acordului de constituire a CSI nu presupune automat denunțarea Acordului privind zona de comerț liber din cadrul CSI din 2011, iar Republica Moldova menține și alte instrumente de cooperare comercială, inclusiv acorduri bilaterale de liber schimb cu mai multe state din regiune.”
Atât Uniunea Europeană, cât și Comunitatea Statelor Independente sunt proiecte de integrare economică și politică. În acest context, Republica Moldova nu poate funcționa simultan după regulile ambelor organizații.
„Vorbim despre dimensiunea juridică, clar că nu putem sta pe două scaune. Vorbim de integrarea europeană, înseamnă că vectorul Republicii Moldova este integrarea europeană. Înseamnă că din punct de vedere juridic, cu CSI trebuie deja toate relațiile pe dimensiunea juridică de subliniat, luat acordurile și deja de reziliat. Pentru că, nu putem din punct de vedere tehnic să fim în CSI și totodată să fim și în UE. Din punct de vedere economic, Republica Moldova poate vinde atât în Uniunea Europeană, cât și în statele CSI, luându-le aparte: Uzbekistanul, Tadjikistanul, Kîrgîstanul, Belarus, Federația Rusă și celelalte state. Putem foarte ușor și liber vinde în aceste țări și importa din ele”, a punctat Marin Gospodarenco.
Din punct de vedere strategic, este firesc să fie prioritizat parteneriatul care aduce cele mai mari beneficii de dezvoltare. Totodată, integrarea europeană nu împiedică consolidarea relațiilor bilaterale cu alte țări.
