Reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova nu este doar o schimbare de structură, ci o decizie care poate influența dezvoltarea țării pentru generații întregi. Invitat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8, omul de afaceri și co-fondatorul mișcării „Europa 2028”, Vasile Tofan, a declarat că reforma propusă de autorități este insuficientă și a explicat că Moldova ar trebui să adopte un model mult mai radical - de a renunța la raioane și a introduce municipalitățile.
Tofan susține că reforma administrativă este fundamental diferită de alte reforme, deoarece efectele ei sunt de lungă durată.
„Reforma administrativă, spre deosebire de alte reforme, este tipul de reformă care va decide viitorul la zeci de generații după.”
Pentru a-și argumenta poziția, acesta a făcut referire la modelul Franței, unde organizarea administrativă stabilită în timpul lui Napoleon Bonaparte continuă să funcționeze și astăzi, la peste două secole distanță. În opinia sa, tocmai acest caracter„lipicios”al reformei o face extrem de riscantă: „Este tipul de reformă pe care trebuie de șapte ori să măsurăm și o dată să tăiem. Dacă este făcută greșit, va fi foarte dificil de corectat ulterior.”
Tofan critică reforma propusă de guvernare, menționând că „este prea timidă”. Guvernarea propune reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și a primăriilor la aproximativ 300. Însă Tofan consideră că această abordare nu rezolvă problemele reale: „Îi admir că au curajul să se apuce de ea... Am frica că o dau în bară, pentru că nu mi se pare o reformă suficientă.”
Potrivit acestuia, chiar și după reorganizare, multe primării ar rămâne prea mici pentru a funcționa eficient. El explică că o primărie cu 3.000–4.000 de locuitori ar consuma majoritatea resurselor pentru cheltuieli administrative, fără a avea capacitatea de a investi în infrastructură, servicii publice sau dezvoltare locală:
„O primărie de 3.000–4.000 de oameni cheltuie 60% din taxele locale doar pentru salarii... Nu vor avea capacitatea să facă apă și canalizare, să gestioneze deșeurile sau să repare drumurile.”
Vasile Tofan, împotriva amalgamării voluntare: „Este o idee naivă”
Vasile Tofan respinge ideea de amalgamare voluntară a localităților: „Ideea de amalgamare voluntară este cel puțin naivă. Dacă folosesc un cuvânt mai puternic, este o idee stupidă.”
Tofan argumentează că, în practică, comunitățile locale nu reușesc să ajungă la consens nici măcar pe subiecte simple, iar conflictele politice, etnice sau istorice fac imposibilă o reorganizare eficientă „de jos în sus”: „Toți știm cât de greu se iau decizii chiar și într-un chat de părinți. Cum să se unească 4-5 sate?”
Tofan enumeră o serie de obstacole reale din teritoriu. El subliniază că în toate statele unde reforma a avut succes, aceasta a fost impusă top-down, adică de la nivel central.
„Sunt tensiuni politice, unul e primar PAS, altul socialist. Sunt tensiuni etnice, istorice, de neîncredere în date... Nu trebuie să avem iluzia că satele o să se amalgameze de bună voie... Nicicând în lume amalgamarea voluntară nu a funcționat.”
Modelul baltic — exemplul care ar trebui urmat
Tofan insistă că Republica Moldova ar trebui să se inspire de la țările baltice, pe care le consideră cele mai apropiate ca istorie și structură administrativă. El a dat exemplul Lituania, care a creat aproximativ 60 de municipalități, fiecare cu o medie de circa 45.000 de locuitori, considerat un model eficient.
De asemenea, cazul Letonia este, în opinia sa, un avertisment: în 2009, țara a redus numărul de primării, dar reforma a fost prea timidă; în 2020, a fost nevoită să reformeze din nou, reducând drastic numărul unităților administrative.
„Dacă o să facem o reformă pe jumătate, în 10 ani o să trebuiască să reformăm din nou.”
Propunerea radicală a lui Vasile Tofan: fără raioane, doar municipalități
Spre deosebire de planul guvernării, Tofan propune eliminarea completă a raioanelor și crearea a aproximativ 40 de municipalități.
„O țară mică ca a noastră nu are nevoie de nivelul doi administrativ... „Consiliile raionale sunt structuri aproape virtuale, care doar transmit hârtii.”
El susține că raioanele au, în prezent, un rol limitat, fiind mai degrabă structuri birocratice care transmit decizii între nivelul central și cel local. Modelul propus ar presupune: 1) un singur nivel local puternic (municipalități); 2) integrarea satelor în aceste unități; 3)consolidarea capacității administrative și financiare.
Problema identitară: de ce reducerea raioanelor ar putea crea tensiuni
Un alt argument adus de Tofan este cel identitar. El consideră că reducerea raioanelor la 10 ar putea genera conflicte între comunități. În schimb, modelul municipal ar păstra aceste identități locale, fără a le suprima.
„Noi avem afilieri identitare cu raionul. Dacă unești trei raioane într-unul, creezi o problemă identitară mai mare.”
Tofan recunoaște că orice reformă de acest tip vine cu riscuri și nemulțumiri: rezistență locală; percepția unei reprezentări democratice mai slabe; haos administrativ temporar. Totuși, el consideră că aceste costuri sunt inevitabile și că tocmai de aceea reforma trebuie făcută corect din prima:„Dacă ne asumăm aceste costuri, hai să o facem bine, nu pe jumătate.”
În final, Vasile Tofan a apreciat curajul guvernării de a iniția reforma, dar avertizează că o abordare timidă ar putea compromite rezultatele. În viziunea sa, Republica Moldova are acum o fereastră limitată pentru a face o reformă profundă, care să asigure eficiența administrației publice pe termen lung. Miza nu este doar reorganizarea teritorială, ci capacitatea statului de a funcționa eficient și de a oferi servicii reale cetățenilor pentru deceniile următoare.
