24 martie 2026, ora 10:08

Centrul de găzduire și orientare pentru persoanele fără domiciliu stabil din municipiul Chișinău reprezintă un pilon vital de sprijin pentru aproximativ 900 de persoane anual. Fiind singura instituție de profil socio-medical care oferă asistență gratuită celor aflați în situații critice, Centrul de găzduire și orientare pentru persoanele fără domiciliu stabil din mun. Chișinău s-a confruntat mult timp cu provocarea unei infrastructuri ineficiente energetic, care genera costuri ridicate și condiții de trai ce necesitau îmbunătățiri.

Prin proiectul „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene, a fost lansată o inițiativă ambițioasă de transformare a acestui serviciu. Colaborarea strânsă dintre AO „Inclusiv EU” și Direcția Generală Asistență Medicală și Socială (DGAMS) demonstrează cum parteneriatul dintre sectorul neguvernamental și autoritățile publice locale (APL) poate accelera tranziția verde.

În limita bugetului alocat din partea donatorilor și contribuția financiară din partea DGMAS se vor întreprinde următoarele măsuri de eficiență energetică:

1) Izolarea termică a pereților pe o suprafață de 334,34 m2 cu vată minerală de 100 mm şi a soclului cu suprafața de 56,2 m2 cu polistiren extrudat de 100 mm şi hidroizolarea clădirii pe un perimetru de 110m cu polistiren extrudat de 100 mm pentru o adâncime de 60 cm de perete.

2) Izolarea termică a acoperișului pe o suprafață de 437,5 m2 cu vată minerală de 170 mm grosime.

3) Schimbare de lămpi pe LED.

4) Implementare sistem de management energetic (valve și capuri termice automate, sistem de comunicare de la distanță cu sursele de energie, traductori și elemente de acțiune etc.).

5) Schimbarea sistemului interior de distribuție a energiei termice.

6) Sistem de ventilare cu recuperare căldură de cel puțin 70%.

Veaceslav Macovei, Șeful Centrului (DGAMS), subliniază importanța acestui demers: „Datorită suportului Uniunii Europene, am reușit să mobilizăm comunitatea și să informăm grupurile vulnerabile. Fiecare leu economisit la facturi înseamnă mai multe resurse investite în calitatea vieții beneficiarilor noștri.”

Proiectul vizează nu doar modernizarea tehnică, ci și o schimbare de gestionare a resurselor, cum ar fi: eficientizarea energetică și mobilizarea comunitară. Astfel, s-au atins 3 obiective mari:

• Reducerea consumului de resurse cu cel puțin 30% prin măsuri concrete de modernizare.
• Sensibilizarea personalului din serviciile sociale și a locuitorilor privind importanța economisirii energiei.
• Îmbunătățirea standardelor de calitate a serviciilor oferite persoanelor fără adăpost.

Parteneriatul APL-OSC a prins viață printr-o serie de activități, desfășurate în perioada 1 aprilie – 31 martie 2026, menite să informeze și să implice comunitatea. Proiectul s-a axat pe trei piloni importanți de dezvoltare și implementarea, și anume: educația și expertiza, vizibilitatea în comunitate și sprijin direct pentru persoanele vulnerabile.

„Rolul nostru a fost să facilităm dialogul dintre autorități și cetățeni. Datorită eforturilor Fundației Soros Moldova și Keystone Moldova am beneficiat de instruiri practice care ne-au ajutat să contribuim la mobilizarea comunitară, axată pe promovarea cetățeniei active”, a menționat reprezentantul AO „Inclusiv EU”, Grigore Bodarev.

Pe durata desfășurării proiectului, au fost organizate cinci mese rotunde la care au participat peste 150 de angajați din sistemul de asistență socială din municipiul Chișinău. Cu sprijinul experților de la Ministerul Energiei, aceștia au învățat soluții practice de economisire și au aflat despre programele naționale de finanțare în domeniu.

Pentru a asigura transparența totală a proiectului, echipa a dezvoltat platforma aoinclusiveu.md –  un instrument util atât pentru personalul din cadrul serviciilor sociale din gestiunea Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, cât și pentru beneficiarii direcției și cetățenii din municipiu. Totodată, pentru o vizibilitatea mai largă a proiectului și acțiunilor implementate la nivel de comunitate, echipa a dezvoltat un video educativ și flyere despre eficiența energetică, care au fost distribuite în aproximativ 300 de unități de transport public din Chișinău, ajungând la mii de călători.

Schimbarea a început de la lucruri mici, dar cu impact mare, 60 de familii vulnerabile au primit becuri LED pentru a-și reduce facturile acasă, iar 10 membri ai grupului de mobilizare comunitară au fost echipați cu baterii externe (powerbank-uri) pentru a-și eficientiza munca în teritoriu.

Rezultatele acestui parteneriat depășesc simpla economie de resurse. Proiectul a reușit să consolideze încrederea dintre administrația locală și cetățeni, promovând o cultură a participării active. Prin astfel de inițiative, Chișinăul demonstrează că tranziția energetică este, înainte de toate, un proces de solidaritate umană.

***
Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Articolul face parte din campania „Utilizăm energia eficient” și prezintă bune practici de mobilizare comunitară desfășurate în cadrul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene și co-finanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu I.P. Keystone Moldova și AO „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”.

Conținutul acestui articol aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova.

/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției TV8. Instituția nu poartă responsabilitate pentru conținutul textului de mai sus.

24 martie 2026, ora 14:15

Unsprezece scriitori și scriitoare din dreapta Prutului au conceput un Manifest european, în anul împlinirii a 35 de ani de la Proclamarea Independenței (1991–2026), când Republica Moldova își definește tot mai limpede opțiunea sa europeană.

Concepția și inițiativa proiectului aparțin Mariei Pilchin, scriitoare, critic literar și de teatru, precum și lui Ivan Pilchin, scriitor și vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Semnatarii manifestului sunt, alături de inițiatori, Dumitru Crudu, Nina Corcinschi, Diana Iepure, Cătălina Bălan, Maria Ivanov, Nadejda Ivanov, Anda Vahnovan, Adelina Labic-Lungu, Constantin Ivanov. Alături de autorii manifestului, în cadrul unei lecturi publice de poezie, a fost prezent și scriitorul Florin Hălălău de la București.

*semnatarii manifestului poetic prezenți la Bruxelles, alături de Ambasadorului Republicii Moldova în Regatul Belgiei și Luxemburg, Viorel Cibotaru

La inițiativa Ambasadorului Republicii Moldova în Regatul Belgiei și Luxemburg, Viorel Cibotaru, Manifestul a fost citit la 21 martie, cu ocazia Zilei Internaționale a Poeziei, la Bruxelles, într-un spațiu simbolic pentru proiectul european, în prezența excelențelor lor, Ambasadoarea României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac, și a Ambasadorului Republicii Moldova în Regatul Belgiei și Luxemburg.

*Semnatarii manifestului poetic prezenți la Bruxelles, alături de Ambasadoarea României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac, de Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei și Luxemburg, Viorel Cibotaru, precum și de doamna profesoară Liubovi Cibotaru și Mirela Niță Sandu, gazda evenimentului.

Integrarea europeană nu presupune doar un set de proceduri sau capitole de negociere. Ea are nevoie și de narațiune, limbaj, viziune colectivă. Literatura poate oferi exact această dimensiune: un mod de a spune „noi”, un mod de a vorbi despre viitor dincolo de lozinci. Scopul Manifestului este consolidarea imaginii europene a Republicii Moldova printr-un act de creație colectivă, care pune literatura în centrul unui dialog despre identitate, valori, libertate și viitor comun. A rezultat o hartă a europenității văzute dinspre Chișinău, dinspre experiența unei literaturi care trăiește simultan: limbi, frontiere, memorie, tranziție, diaspora, război în proximitate, reziliență democratică.

Astfel, Manifestul nu este un discurs administrativ sau geopolitic, ci o formă de expresie culturală, etică și estetică, iar orașul Bruxelles, ca spațiu simbolic și instituțional al UE, devine atelier: locul în care scriitorii transformă ideea de Europa dintr-o temă politică într-o formă de cultură.

Implementarea proiectului la Bruxelles i se datorează doamnei prof. univ. Liubovi Cibotaru. Evenimentul a avut loc în spațiul în care a fost deschisă o școală românească pentru copiii vorbitori de limbă română din Belgia, coordonată de președinta Asociației EuropaNova, Mirela Niță Sandu. În public au fost prezenți scriitori și cititori de poezie.

Maria Pilchin: „În tradiția grupurilor literare care au influențat epoci întregi (futuriști, suprarealiști, moderniști etc.), inițiativa noastră configurează manifestul ca gen literar și ca instrument de clarificare publică. Este o declarație de valori europene și de  direcție civilizațională.  Este o „hartă” a europenității văzute dinspre Chișinău, dinspre experiența unei literaturi care trăiește simultan: limbi, frontiere, memorie, tranziție, diaspora, război în proximitate, reziliență democratică. Miza nu este de a produce un document „oficial”, ci un document viu, cu energie stilistică, capabil să circule, să fie citit, citat, contestat, dezbătut – adică să devină fapt cultural. Mulțumirile noastre pentru susținere se îndreaptă către ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei și către Asociația EuropaNova”.

Viorel Cibotaru: „Îmi face o deosebită plăcere să fim la acest eveniment, într-o zi atât de importantă cum este Ziua Internațională a Poeziei. Astăzi, un grup de poeți  care reprezintă o forță și o avangardă civică lansează o inițiativă remarcabilă. Manifestul lor înseamnă avânt și are un mesaj foarte puternic, dedicat scopului nostru major de a deveni membri ai Uniunii Europene. Manifestul exprimă o punte între trecut, prezent și viitor. Acesta trebuie să conțină și un apel global, care se referă nu doar la scopuri strategice, ci și la pace. Nimic nu este mai important decât pacea atunci când trăim războaie perpetue”. 
Manifestul poetic va apărea în numărul din aprilie 2026 al Revistei Timpul din România, Ediția din Republica Moldova.

Câteva fragmente ale textului programatic:

Maria Pilchin: „Venim aici ca să spunem limpede: noi suntem europeni. Prin limbă. Prin cultură. Prin memorie. Prin felul în care am rezistat. Prin felul în care am creat. Prin felul în care, chiar și trădați de istorie, am continuat să scriem. Noi, cei din Republica Moldova, cei din Basarabia literară, nu locuim la marginea Europei ca într-o sală de așteptare. Noi locuim acolo unde libertatea a fost amenințată, adevărul falsificat, limba a fost împinsă la zid, memoria a fost scoasă din manuale și alungată în exil”.
Diana Iepure: „Poezia nu poate fi scoasă din viață și aruncată, așa cum ai arunca o floare decolorată de plastic de pe un mormânt, pentru că nu e o floare de plastic. De fapt, ea poate fi ce ne dorim, aici și acum, scut și sabie, kalașnikov, mască anti-gaz, plasă de camuflaj, dronă și sistem împotriva dronelor. Poezia poate lupta împotriva banalizării răului, a durerii și a morții”.
Cătălina Bălan: „Noi prețuim poezia ca resursă de recuperare a memoriei colective în spațiul marcat de rupturi istorice, dar o vedem și ca instrument al prezentului și, mai ales, al viitorului. Credem în forța cuvântului scris și cerem recunoașterea responsabilității poeților pentru consemnarea istoriei contemporane”. 
Nina Corcinschi: „Literatura europeană creează o barieră de protecție în fața virușilor ideologici, care alterează spiritul. Asigură acel filtru critic al spiritului, îndreptat împotriva a tot ce „rănește” umanitatea: violențe, rasisme, fanatisme, sectarisme, dogmatisme, naționalisme gregare. O literatură europeană este atentă, critică și interogativă la adevărurile sociale, politice, care se declară absolute și imuabile. Literatura este câmp al reflecției și interogației, al verificării conținuturilor cognitive de falsitate și impostură”.
Ivan Pilchin: „Pentru orice scriitor, Europa se asociază, întâi de toate, cu scriitorii, cu destinele și creația lor. În acest sens, întregul continent european este, pentru noi, pe lângă dimensiunea sa socială, economică sau politică, o imensă republică a literelor, care există concomitent în cele două dimensiuni complementare: în dimensiunea lui Dante Alighieri și a Infernului, Purgatoriului și a Paradisului, în dimensiunea lui William Shakespeare și a lui Hamlet din Elsinore, în cea a lui Miguel de Cervantes și a drumurilor lui Don Quijote și Sancho Panza, în cea a lui Johann Wolfgang von Goethe și a bibliotecii doctorului Faust, în cea a lui Honoré de Balzac și a comediei sale umane”. 
Maria Ivanov: „Noi refuzăm ca granițele fizice să ne încorseteze literatura. O literatură demnă să stea la aceeași masă cu literatura din dreapta Prutului, cu literatura poloneză, franceză, germană. Europa nu înseamnă doar instituții. Europa nu se măsoară doar în hărți și tratate, ci în valorile comune – libertate, democrație, solidaritate. Aceste valori sunt prezente în literatura pe care o facem noi. Suntem solidari cu un popor aflat în război. Suntem contra agresiunii Rusiei. Suntem verticali și asta se vede în poezia noastră”. 
Nadejda Ivanov: „După secole de izolare și hărțuire politico-ideologică, prin urmare, vulnerabilizare culturală, mișcarea de europenizarea vine cu un circuit necesar și firesc al scriiturii în fluxul marii literaturi. Da, scriem nu dintr-un centru al puterii, ci dintr-un loc al memoriei vulnerabile, unde cuvântul a fost adesea ultima formă de libertate. De aceea, creația este un act de recuperare a demnității culturale și de reașezare simbolică într-un spațiu european al valorilor.
Anda Vahnovan: „Cel mai mult mi-aș dori să ne facem, într-un final, auziți. Vocea noastră nu este una mai puțin importantă numai pentru că ne-am născut într-o țară mică, cu oameni blajini, la buza unui imperiu nesătul. Și nici mai domoală, din același considerent, sau poate în pofida acestuia. Vocea noastă este cu atât mai dârză cu cât a rezistat sugrumării, anihilării și distorsionării istorice. Am dori-o auzită și înțeleasă prin traduceri în alte limbi, prin includerea autorilor noștri în circuitului marilor librării ale lumii, în cadrul marilor evenimente culturale și dezbateri. În antologii.”
Adelina Labic-Lungu: „Noi chemăm scriitorii, editorii, cititorii și instituțiile culturale să participe la această construcție continuă: o Europă în care diversitatea nu este doar tolerată, ci discutată și valorizată, unde diferențele nu sunt simplificate, ci înțelese ca resurse pentru creație. Diaspora și comunitatea din Moldova trebuie să se întâlnească în spații literare comune, transformând dispersia geografică în coeziune intelectuală”.
Constantin Ivanov: „Afirmarea unei literaturi bazată pe respectarea principiul libertății de creație este garantul  poziționării noastre ferme într-un spațiu cultural viabil, unde actul artistic nu este restricționat de anumite dogme sau de unele presiuni ideologice, cu atât mai mult de tematici sterile impuse sau conformisme dirijate de grupuri de interese. Suntem de partea unei literaturi vii și autentice, care își asumă riscul de a spune adevărul, de a explora teme și motive ce nu pot fi dirijate de anumite oportunisme, unde discursul artistic este liber și dă socoteală doar în fața conștiinței creatoare. Căci anume în asemenea mod vom cultiva gândirea critică, singura capabilă să chestioneze realitatea sau chiar factorul politic”.

 /P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției TV8. Instituția nu poartă responsabilitate pentru conținutul textului de mai sus.