Republica Moldova schimbă ceasurile în acest weekend. Trecerea la ora de vară nu înseamnă doar o oră pierdută de somn, ci și o serie de efecte reale asupra organismului. Specialiștii avertizează că schimbarea ritmului biologic poate provoca oboseală, scăderea concentrării și chiar modificări ale apetitului, iar adaptarea nu se produce imediat, ci poate dura până la două săptămâni.
În noaptea de 28 spre 29 martie, ceasurile vor fi date înainte, astfel încât ora 3:00 va deveni ora 4:00. Prin urmare, ultima duminică din luna martie va avea doar 23 de ore, fiind cea mai scurtă zi din an.
Potrivit specialiștilor, schimbarea afectează în special ritmul circadian, adică „ceasul biologic” al organismului, dereglat de modificarea expunerii la lumină. „Trecerea la ora de vară poate afecta semnificativ organismul uman, prin modificări hormonale cu impact asupra calității somnului și a ritmului circadian”, a declarat pentru Agerpres președintele Colegiului Dieteticienilor Iași, Adina Rusu.
Aceasta explică faptul că secreția de melatonină, hormonul responsabil de somn, este perturbată, ceea ce face mai dificilă adormirea, mai ales pentru persoanele care, în mod normal, se culcă târziu. În același timp, pot apărea stări de iritabilitate, scăderea capacității de adaptare la stres și tulburări de dispoziție.
„Nu lipsesc nici modificările apetitului sau ale comportamentului alimentar, care pot fi resimțite mult mai puternic în perioada de post, dacă alimentația nu este echilibrată și mesele nu sunt alcătuite corect din punct de vedere nutrițional”, a explicat dieteticianul.
Pe fondul oboselii, crește senzația de foame și preferința pentru alimente bogate în zahăr și grăsimi.
„În același timp, se modifică și orarul meselor, existând tendința de a mânca mai târziu sau chiar de a introduce gustări nocturne. Pe fondul oboselii acumulate, capacitatea de autocontrol scade semnificativ, ceea ce favorizează alegeri alimentare mai puțin sănătoase și scade motivația pentru activitatea fizică”, explică Adina Rusu.
Pentru a face față mai ușor acestei perioade, specialiștii recomandă câteva măsuri simple, aplicate consecvent în primele zile. Printre ele se numără păstrarea acelorași ore de culcare și de trezire, inclusiv în weekend, evitarea ecranelor cu cel puțin o oră înainte de somn, expunerea la lumină naturală dimineața și activitatea fizică ușoară în prima parte a zilei.
În ceea ce privește alimentația, este recomandat un mic dejun bogat în proteine și fibre, mese regulate și o cină ușoară, cu carbohidrați complecși și alimente bogate în triptofan, cum ar fi lactatele, ouăle, nucile sau semințele. De asemenea, specialiștii recomandă limitarea cafelei și a zahărului după-amiaza și seara, hidratare suficientă și evitarea alimentelor ultraprocesate, mai ales înainte de culcare.
Adina Rusu subliniază că aceste schimbări trebuie făcute treptat, fără a forța organismul. Dacă apetitul este scăzut dimineața, nu este nevoie de o masă mare „din obligație”, ci de porții mici și ușor de tolerat. Totodată, în cazul în care apare tendința de a mânca târziu seara, este recomandată alegerea unor opțiuni mai ușoare și evitarea supraalimentării cauzate de oboseală.
Trecerea la ora de vară are loc la aproximativ o săptămână după echinocțiul de primăvară, marcat pe 20 martie, atunci când durata zilei este egală cu cea a nopții. Pentru prima dată, trecerea la ora de vară a fost aplicată în Noua Zeelandă, în 1895, iar Republica Moldova a preluat această practică în anul 1979. Deși în Uniunea Europeană s-a discutat despre eliminarea schimbării orei, practica rămâne în vigoare în majoritatea statelor europene.
