„România șterge cu buretele statalitatea Republicii Moldova”— o narațiune reluată obsesiv, de la actori minori până la exponenții de top ai propagandei ruse. Deși vocile apropiate Kremliuluin promovează ideea unei amenințări de peste Prut, realitățile arată contrariul. De la crize energetice și blocaje economice până la situații umanitare grave, ajutorul oferit de România a contribuit mereu la stabilitatea și reziliența Republicii Moldova.
„Aceasta este pur și simplu înghițirea Moldovei din partea puterilor românești care nu recunosc suveranitatea Moldovei. Noi mereu am spus asta”, declara purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Așa cum ne-au obișnuit basmele de la Kremlin, adevărul este exact invers. România a fost prima țară care, la două ore după ce Republica Moldova și-a declarat independența, a recunoscut acest stat. De atunci și până în prezent, România a oferit sprijin necondiționat de fiecare dată când statalitatea noastră se clătina.
„Aici chiar e fratele mai mare, în ce sens. Ne dă voie, noi singuri facem ce vrem. Pentru că noi suntem independenți, dar întotdeauna în perioadele critice se vede că independența noastră fără România nu ar costa nimic. Și aici o spun la modul cel mai serios”, a explicat pentru Alo, TV8, expertul economic Veaceslav Ioniță.
În iarna lui 1998, administrația separatistă de la Tiraspol a sistat livrările de curent către malul drept, lăsând populația fără electricitate între 6 și 14 ore pe zi. Criza a fost parțial atenuată de curentul furnizat de prin cele trei linii de 110 kV de peste Prut. Mai mult, Chișinău nu a plătit nici până în prezent datoria de 32 de milioale de dolari acumulată în aceea perioadă.
Un alt moment critic a fost în 2006, când Federația Rusă a impus embargo asupra vinurilor moldovenești. Atunci, România a absorbit jumătate din exporturile noastre, deși nu ducea lipsă de vin. În 2010, țara noastră a fost lovită de cea mai mare inundație din istoria sa. Au fost distuse peste 1100 de case, iar peste 4000 de persoane au fost evacuate. Și atunci fratele mai mare a sărit în ajutor.
„A promis 120 de milioane de euro ajutor sub formă sub formă de grant și apropo, trebuie să spunem că a fost un ajutor care unanim, tot parlamentul, știți a fost o rară situație când parlamentul României a zis că: „Da. Trebuie ajutați moldovenii.” Și ne-a prins bine că exact ne-a fost inundația. Un sat de la zero a fost construit pe banii României. Deci, era câmp și a apărut un sat pe banii României”, susține expertul.
În 2014, după semnarea acordului de asociere cu UE, Federația Rusă a impus un nou embargo asupra fructelor și legumelor moldovenești. A fost o lovitură puternică pentru agricultorii noștri, dar aceștia s-au adaptat, reușind să diversifice atât piețele, cât și gama de produse. Și această realizare a fost posibilă datorită statului care a devenit principalul partener economic din 2014.
După invazia pe scară a Rusiei în Ucraina, țara noastră a fost lovită de o serie de șocuri energetice, cel mai puternic manifestându-se în primul an al războiului.
„Vine anul 2022. Criza energetică. Federația Rusă vrea să ne citească o lecție. Prin intermediul celor de la Tiraspol, nu ne mai dau energie electrică. Cine ne-a salvat? A fost tot România. Și aici de multe ori un lucru pe care noi tot îl uităm. În România, la aceea vreme, guvernul României subvenționa și gazul și energia electrică. Guvernul României nu doar că ne-a dat energie electrică, dar ni l-a dat la preț subvenționat, adică un preț mult mai micuț decât prețul de piață. Astfel, noi am economisit milioane de euro și populația Moldovei nu a trecut la un șoc și mai mare la prețul la energia electrică”, spune Veaceslav Ioniță.
Lista momentelor critice este completată de: criza energetică din regiunea transnistreană, blackout-ul din 31 ianuarie care a afectat 70% din populație de curent și poluarea Nistrului, care lăsat mai multe localități din Nord fără apă. Toate aceste crize au pus la încercare statornicia Moldovei, dar fără sprijinul venit de peste Prut, deznodămintele ar fi fost mult mai sumbre.
