Majoritatea parlamentarilor au marcat astăzi 108 ani de la unirea Basarabiei cu România. Spicherul Igor Grosu a mulțumit României pentru sprijinul acordat în perioada pandemiei, războiului, crizei energetice și, recent, pentru ajutorul în soluționarea poluării râului Nistru. La rândul său, președintele PSRM, Igor Dodon, a recunoscut că România este principalul partener comercial al Moldovei, dar a subliniat că pe 26 martie se marchează eliberarea Bălțiului de „ocupația fascistă”.
„La 27 martie, într-o zi cu profundă încărcătură simbolică, vom marca 108 ani de la unirea Basarabiei cu România. Este un moment important pentru toți românii, în care celebrăm legătura tot mai strânsă între cele 2 maluri ale Prutului”, a declarat Grosu.
Și liderul socialiștilor a mulțumit României „pentru faptul că, în perioade grele, au fost alături de noi”. Totuși, el a solicitat colegilor să nu vină cu mesaje unioniste în Parlament: „Suntem cetățeni ai Republicii Moldova, avem statul nostru, avem statalitatea noastră (...) Frate, frate, dar fiecare stăpân la el acasă”.
În replică, Grosu a declarat: „Ați început-o bine, dar ați terminat-o catastrofal”.
Astăzi, premierul român Ilie Bolojan, alături de ambasadorul Republicii Moldova la București, a adus un omagiu principalilor artizani ai unirii Basarabiei cu România, din 1918. Șeful Executivului a depus coroane cu flori la locul înhumării liderilor care au stat la baza deciziei istorice din 27 martie 1918, prin care Basarabia s-a unit cu România, fiind prima provincie istorică care a luat o astfel de decizie, în Sfatul Țării, deschizând calea către crearea României Mari.
„Pe 27 martie se împlinesc 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Actul Unirii, adoptat la Chișinău, a fost prima piatră de temelie pusă la fundația reîntregirii. La Mănăstirea Cernica odihnesc personalități importante ale Sfatului Țării, artizani ai acestui act istoric. Am depus astăzi coroane de flori la mormintele lui Gurie Grosu, Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu și Ioan Pelivan, în semn de respect și recunoștință pentru jertfa lor”, a declarat Bolojan.
Anul 1944, când, după înfrângerea forțelor germano-române și retragerea acestora, Armata Roșie a recucerit Basarabia și a impus din nou controlul sovietic asupra teritoriului, este văzut de istorici ca o nouă „anexare” a regiunii de către URSS.
Cinci ani mai târziu, autoritățile sovietice au organizat operațiunea „Iug”, în cadrul căreia mii de oameni, în special țărani din regiunile Basarabiei, au fost deportați în Siberia și în alte regiuni ale Uniunii Sovietice. Regimul a început colectivizarea agriculturii, transformând țăranilor în membri ai colhozurilor, iar proprietatea privată a fost înlocuită cu o economie planificată centralizat.
