Pericol de pene de curent în Republica Moldova. Țara noastră nu a reușit să asigure întreaga cantitate necesară de energie electrică pentru orele de vârf din seara de vineri, 27 martie. Cauza a fost lipsa unei capacități suficiente de import pe interconexiunea cu România, necesară pentru acoperirea consumului prognozat, după ce linia Isaccea-Vulcănești a fost avariată de o dronă a Rusiei. Cetățenii sunt îndemnați să utilizeze rațional energia electrică, în special în orele de consum ridicat.
Preşedintele Volodimir Zelenski a sosit joi în Arabia Saudită, într-o vizită care nu fusese anunţată anterior, fiind întâmpinat de însuşi prinţul moştenitor saudit Mohammed Bin Salman, relatează Kyiv Post. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a solicitat sprijin financiar de la oligarhii ruși pentru a susține bugetul de apărare afectat de sancțiuni și deprecierea rublei. Acesta continuă ofensiva militară în estul Ucrainei. Între timp, ucrainenii au reușit să arunce în aer cea mai mare fabrică de îngrășăminte fosfatice din Rusia, iar șeful NATO dă asigurări că livrările de arme americane pentru Ucraina nu sunt afectate de criza din Orientul Mijlociu. Totuși, Donald Trump a amenințat că SUA ar putea reduce sprijinul militar pentru Europa, dacă țările europene nu se implică în conflictul din Iran.
UPDATE Republica Moldova nu va avea deconectări de energie electrică în seara de 27 martie. După ce aseară a anunțat un posibil deficit în orele de vârf, Energocom dă asigurări că a reușit să acopere integral necesarul de consum. Situația rămâne însă instabilă. Limitările tehnice privind capacitățile de import continuă, iar riscul ca în zilele următoare să apară din nou probleme de acoperire a consumului nu poate fi exclus.
UPDATE Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România a respins afirmațiile Ambasadei Rusiei la București cu privire la minele marine aflate în derivă în Marea Neagră, susținând că ele sunt o consecință directă a războiului început de Rusia. „Situația creată de minele marine în derivă din acvatoriul Mării Negre au la origine exclusiv acțiunile Federației Ruse împotriva unui stat suveran și independent, Ucraina, fapt bine cunoscut de reprezentanții Ambasadei Federației Ruse la București. Încercările repetate de a distrage atenția opiniei publice de la cauzele evidente ale amenințărilor de la Marea Neagră sunt doar manifestări ale intenției Federației Ruse de a distorsiona realitatea”, a transmis MApN.
UPDATE Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a respins vineri temerile legate de raza de acţiune a rachetelor iraniene, care ar putea atinge teoretic ţinte europene. Potrivit lui Pistorius, continentul este în siguranţă datorită NATO, relatează dpa, potrivit Agerpres.
UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că se așteaptă ca Donald Trump să își mențină atenția asupra războiului Rusiei împotriva Ucrainei și să nu renunțe la promisiunea de a ajuta la încheierea acestuia. Într-un interviu acordat Politico, Stubb a recunoscut că Trump se concentrează în prezent în mare parte pe Orientul Mijlociu. „Este foarte preocupat de Iran în acest moment. În opinia mea, se pare că discuțiile de pace sunt acum suspendate”, a spus el.
UPDATE Donald Trump amenință să lase Europa singură în fața Rusiei. Președintele american a provocat un nou val de tensiuni după ce a sugerat posibilitatea retragerii sprijinului american pentru apărarea Europei, în contextul divergențelor privind implicarea în conflictul cu Iranul. Declarația vine după ce mai mulți lideri europeni au subliniat că războiul din Iran nu reprezintă o chestiune a NATO și că nu doresc implicarea alianței în acest conflict. Asta a declanșat o reacție dură din partea lui Trump care și-a schimbat retorica și față de războiul din Ucraina.
UPDATE Ucraina riscă să rămână fără fonduri pentru a duce războiul împotriva Rusiei încă din următoarele două luni, întrucât o serie de factori pun în pericol zeci de miliarde de euro de ajutor din partea principalilor donatori ai țării. Despre acest lucru informează agenția Bloomberg, citând oficiali ucraineni anonimi, scrie Ukrainska Pravda.
UPDATE Forțele ruse au efectuat peste 30 de atacuri asupra regiunii Dnipropetrovsk, noaptea trecută. O tânără de 17 ani a fost rănită și fost internată. O unitate comercială și mai multe vehicule au fost avariate.
UPDATE O persoană a fost ucisă și patru rănite în atacurile rusești asupra regiunilor Zaporojie și Herson. Ivan Fedorov, șeful Administrației Militare a regiunii Zaporojie, a declarat că trei persoane au fost rănite în urma atacurilor. La rândul său, Yaroslav Shanko, șeful Administrației Militare a orașului Herson, a anunțat că o persoană a fost ucisă și o alta rănită de loviturile rușilor. Atacurile au vizat infrastructura critică și socială, precum și zonele rezidențiale, scrie Spotmedia.
UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și omologii săi din G7 au avut dicuții tensionate pe tema războaielor din Iran și Ucraina, ceea ce ridică semne de întrebare privind disponibilitatea Europei de a răspunde cererii lui Donald Trump pentru sprijin militar în Golful Persic, transmite Mediafax.
UPDATE Kremlinul a admis vineri că un oligarh, cel puţin, s-a oferit să finanţeze războiul din Ucraina, la o reuniune cu uşile închise cu preşedintele rus, Vladimir Putin, care, conform presei independente, ar fi cerut donaţii pentru a putea continua campania militară, în contextul creşterii deficitului bugetului public, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
UPDATE În timpul bombardamentelor masive, exploziile sunt înregistrate nu doar la suprafață - acestea sunt înregistrate și cu stații seismologice ca micro-cutremure. Acest lucru ridică întrebarea posibilului impact al războiului asupra proceselor geologice. Experții analizează efectele atacurilor rusești asupra scoarței terestre și, cel mai important, care regiuni ale Ucrainei se află în zona de risc ridicat. Experți ucraineni atrag atenția asupra pericolului așa-numitei „seismicități induse” – un proces în care un impact extern, precum o explozie, declanșează procese geologice, scrie revista Focus.
UPDATE Riscul unor deconectări de lumină persistă și astăzi. Directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat pentru TV8 că autoritățile fac tot posibilul pentru a evita un eventual blackout. În prezent, Republica Moldova nu poate importa, din punct de vedere tehnic, energie de avarie din România, iar autoritățile mizează pe importuri de electricitate din Ucraina.
UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis ferm că armele americane destinate Ucrainei, finanțate de aliații europeni printr-un program special, nu sunt redirecționate către alte zone de conflict. Acestea vor continua să fie furnizate Ucrainei în cadrul mecanismului PURL al NATO, potrivit The New Voice of Ukraine.ua. „Vă pot asigura că sprijinul extrem de important acordat Ucrainei de către Statele Unite, finanțat de aliați, acest acronim binecunoscut, PURL continuă să curgă. Programul continuă. Și asta este bine”, a spus Rutte.
UPDATE Pentagonul analizează dacă să redirecţioneze către Orientul Mijlociu arme destinate iniţial Ucrainei, în contextul în care războiul din Iran pune presiune pe aprovizionarea cu unele din cele mai importante muniţii ale armatei americane, a relatat joi Washington Post, citând trei persoane informate, relatează Reuters.
UPDATE Rusia monitorizează îndeaproape situaţia din Orientul Mijlociu şi remarcă faptul că, deocamdată, ceea ce vedem este scenariul cel mai pesimist, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru Vesti citat de news.ro.
UPDATE Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că SUA încearcă să preia controlul asupra conductelor de gaze Nord Stream din Marea Baltică, care au fost avariate de explozii misterioase în septembrie 2022. Exploziile care au distrus conductele în urmă cu mai bine de trei ani au întrerupt în mare măsură tranzitul gazului rusesc către Europa, reducând aprovizionarea energetică a continentului, deși Rusia își diminuase deja livrările. Atât Rusia, cât și țările occidentale au afirmat că incidentul a fost un act de sabotaj. Anchetatorii încearcă de mai mulţi ani să elucideze misterul privind autorii sabotajului, iar în 2025 un cetățean ucrainean a fost arestat în Italia, fiind suspectat că a coordonat atacurile, notează Rador.
UPDATE Dronele ucrainene au atacat şi terminale petroliere din orașele portuare Ust-Luga și Primorsk din regiunea Leningrad din Rusia, noaptea trecută, au relatat canalele media rusești Telegram. Locuitorii au spus că au auzit explozii în zona terminalelor petroliere, situate în largul Mării Baltice, în timp ce oficialii au avertizat asupra unui atac cu drone asupra regiunii. Fotografiile și clipurile postate pe rețelele de socializare par să arate flăcări la locul atacurilor. Este a treia noapte consecutivă de atacuri, care vizează instalațiile petroliere din regiune. În prima noapte, Ucraina a lansat un atac masiv lovind un terminal energetic din portul Ust-Luga de la Marea Baltică și un spărgător de gheață militar rusesc în portul Vyborg. Noaptea următoare, forțele ucrainene au atacat rafinăria de petrol Kirişi Petroleum Organic Synthesis (Kinef) din orașul Kirişi, scrie Spotmedia.
UPDATE Ministrul britanic al apărării, John Healey, a afirmat joi că Rusia a facilitat instruirea Iranului şi a împărtăşit Teheranului informaţii sensibile înaintea declanşării războiului din Orientul Mijlociu, inclusiv informaţii despre drone şi războiul electronic, informează EFE, conform Agerpres.
UPDATE Senatorii americani Jeanne Shaheen și Thom Tillis pregătesc un proiect de lege pentru a impune sancțiuni înalților oficiali maghiari despre care se crede că au blocat ajutorul acordat Ucrainei. Dacă legea va fi adoptată, Donald Trump va trebui să impună sancțiuni financiare și să interzică vizele oficialilor maghiari implicați în achiziționarea de petrol și gaze rusești de către Ungaria, precum și celor care au încercat să blocheze sprijinul acordat Ucrainei. Proiectul de lege vine în contextul în care Viktor Orbán blochează un împrumut UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și amână adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, scrie Spotmedia.
UPDATE Uniunea Europeană a decis să suspende acordarea unui împrumut de aproximativ 16 miliarde de euro destinat Ungariei pentru reînarmare, pe fondul tensiunilor generate de poziția Budapestei față de sprijinul financiar pentru Ucraina, notează Militarnîi.
UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat joi că Moscova este pregătită pentru o nouă rundă de discuții cu Statele Unite privind încheierea conflictului din Ucraina, subliniind că acestea ar putea fi reluate „imediat ce circumstanțele vor permite”, relatează Mediafax.
UPDATE Guvernul Republicii Moldova a lansat un apel la consum rațional de energie electrică în orele de vârf, din cauza unui deficit înregistrat vineri. Iluminatul publicitar va fi deconectat, fabricile sunt îndemnate să-și mute producțiile în afara orelor de vârf, iar cetățenii să nu folosească lifturile.
UPDATE Republica Moldova consumă mai multă electricitate decât produce. Astfel, la ora 10:00, sistemul energetic al țării noastre funcționează cu un deficit semnificativ de energie. Consumul total este de aproximativ 661 MW, în timp ce producția internă ajunge doar la circa 340,5 MW. Aceasta înseamnă că țara produce puțin peste jumătate din necesarul său, iar diferența de aproximativ 320 MW trebuie acoperită din importuri din România și Ucraina, ceea ce prezintă un risc de deconectări în cazul unui nou atac al Rusiei asupra sistemului energetic ucrainean.
UPDATE „Rușii au alimentat intern acest război într-atât încât, dacă nu îl oprim pe Putin, va exista o continuare. El va alege o țară mică — are nevoie de asta. A pus pe picioare o economie de război și a radicalizat societatea rusă. Astăzi, în Rusia există aproximativ 20–25% dintre tineri care își doresc distrugerea Ucrainei și a Europei, care vor revenirea la influența sovietică și la ideea distrugerii NATO. Asta nu va dispărea pur și simplu. De aceea, el va alege: fie să provoace dezbinare în societate, fie să facă câțiva pași și să intre într-unul dintre statele baltice, „punând un picior” acolo. Va alege a doua variantă. Nu va risca nici propria viață, nici stabilitatea internă”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Reuters.
UPDATE „La fiecare atac rusesc vom răspunde. Presiunea globală asupra Rusiei scade. Vedem schimbări în politica de sancțiuni. De aceea, spre deosebire de toți sau de mulți din lume, Ucraina are propriile „sancțiuni” – capabilități de lovire la distanță lungă. Rușii trebuie să simtă presiunea. Dacă nici Ucraina nu va răspunde la loviturile lor, Rusia va continua pur și simplu războiul și nici nu se va gândi la pauze”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Reuters.
UPDATE „Rusia transmite informații de intelligence Iranului. Există date din partea serviciilor noastre de informații. Rusia face acest lucru și spune: „Nu voi transmite Iranului informații de intelligence dacă America va înceta să transmită informații Ucrainei.” Nu este acesta șantaj? Desigur că este. Rusia oricum transmitea aceste informații, dar acum le folosește ca pe o piesă în acest joc. Ar putea acest lucru să determine America să suspende schimbul de date? Probabil. Depinde de condițiile din Orientul Mijlociu și de modul în care va evolua această operațiune”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Reuters.
UPDATE În noaptea de 26 spre 27 martie, drone ucrainene au atacat o „zonă industrială” din Cherepovets, a declarat guvernatorul regiunii Vologda, Georgy Filimonov. „Au fost înregistrate 8 atacuri. Nu există pagube la infrastructura critică a regiunii. Nu sunt victime sau răniți. Serviciile de urgență lucrează la fața locului”, a scris Filimonov pe canalul Telegram.
UPDATE Liderul de la Kiev a fost primit personal de prințul moștenitor Mohammed bin Salman, și a relatat evenimentul pe X, postând imagini cu întâlnirea: „Am ajuns în Arabia Saudită. Sunt programate întâlniri importante. Apreciem sprijinul și îi susținem pe cei care sunt gata să colaboreze cu noi pentru a asigura securitatea" a scris Volodimir Zelenski, potrivit news.ro.
UPDATE Este complet inacceptabil ca Ucraina să fi transformat practic Ungaria într-o zonă de operaţiuni ale serviciilor de informaţii, în contextul apropierii alegerilor parlamentare din luna aprilie, a declarat ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, într-un mesaj video publicat pe Facebook, relatează MTI.
UPDATE „Economia rusă a intrat în zona morții”, scrie Alexandra Prokopenko, cercetătoare la Carnegie Russia Eurasia Centre din Berlin, comparând situația cu altitudini de peste 8.000 de metri, unde organismul se consumă mai repede decât se poate reface. „Au trecut doar două luni de la începutul anului, iar bugetul este deja făcut bucăți”, constată Alexander Kolyandr, cercetător principal la Center for European Policy Analysis (CEPA). În opinia sa, dacă se mențin cheltuielile militare atât de ridicate, finanțarea economiei civile, deja în stagnare, va fi „sacrificată”, notează Digi24.
UPDATE În cadrul unei întâlniri cu ușile închise cu oligarhii, care a avut loc pe 26 martie după congresul Uniunii Ruse a Industrialiștilor și Antreprenorilor (RSPP), Vladimir Putin și-a exprimat intenția de a continua războiul împotriva Ucrainei și a propus marilor întreprinderi să facă contribuții voluntare la buget. Informația este relatată de The Bell, citând surse familiarizate cu conținutul discuției. „Au spus: vom lupta”, a redat esența discursului lui Putin una dintre surse. „Vom merge până la granițele Donbasului”, a adăugat alta. Unii oameni de afaceri au răspuns la cerere chiar în cadrul întâlnirii. Suleiman Kerimov a promis să contribuie cu 100 de miliarde de ruble, susțin sursele The Bell. Inițiativa a fost susținută de cel puțin încă un om de afaceri important prezent la întâlnire, deși acesta nu a precizat suma contribuției sale. Potrivit unuia dintre interlocutorii publicației, ideea de a „stimula afacerile într-o perioadă dificilă pentru țară” îi aparține șefului „Rosneft”, Igor Sechin, care a prezentat-o cu o zi înainte într-o scrisoare adresată lui Putin, propunând ca mecanism de atragere a fondurilor emiterea de obligațiuni militare, scrie Digi24.
UPDATE Cel puțin doi oameni de afaceri și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la această inițiativă în urma unei întâlniri recente cu liderul de la Kremlin, potrivit The Guardian. Conflictul din Ucraina, început în februarie 2022, continuă să consume resurse semnificative, iar Rusia intenționează să își consolideze controlul asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei. Moscova urmărește să cucerească zonele rămase sub control ucrainean, ceea ce ar putea prelungi conflictul pe termen nedefinit. Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia rămâne deschisă negocierilor de pace, însă a subliniat că există probleme majore nesoluționate, inclusiv cele legate de teritoriu.
UPDATE Șeful Oficiului Președintelui ucrainean, Kirilo Budanov, și-a exprimat speranța că de Paște, pe 12 aprilie 2026, va avea loc un mare schimb de prizonieri. „Munca noastră comună continuă zilnic, negocierile sunt în curs și vor exista noi schimburi. Sper foarte mult ca de Paște să vedem cu toții un schimb mare. Iar noi vom face tot ce este necesar pentru asta”, a declarat Budanov. Șeful Oficiului Președintelui a reamintit că, în cei patru ani de funcționare a Centrului de Coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, au avut loc peste 70 de schimburi. Ultimele schimburi de prizonieri între Ucraina și Rusia s-au desfășurat în perioada 5-6 martie 2026, scrie Libertatea Cuvîntului.
