Ziua de 27 martie are o dublă semnificație istorică: în 1918, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, un act care a protejat populația de teroarea comunistă de la Est. Iar exact peste 88 de ani, Federația Rusă a impus primul embargo asupra vinurilor moldovenești.
„În 2005, când Republica Moldova și-a arătat dezideratul că vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană, Federația Rusă a considerat că trebuie să ne citească o lecție de bună purtare și a interzis exporturile de vinuri spre Federația Rusă”, a explicat pentru Alo, TV8 expertul economic Veaceslav Ioniță.
Peste 80% din producția de vin a moldovenesc a rămas, peste noapte, fără principala piață de desfacere. Una din patru companii a falimentat, iar mii de oameni au rămas fără loc de muncă. Consecințele au fost catastrofale, dar fără sprijinul Uniunii Europene și al României acestea ar fi fost și mai grave.
„În 2006, când au introdus Rusia embargo, România a fost țara care a absorbit cantități enorme de vin. Nu aveau nevoie de vinul nostru, dar ei l-au procurat anume pentru ca să ne salveze și au salvat ramura. Jumătate din exporturile noastre au mers în România”, a menționat expertul.
În pofida presiunilor, antreprenorii moldoveni au ales să lupte și au transformat dificultatea în oportunitate. Nu doar că au resuscitat ramura vitivinicolă, dar au reușit să facă un progres gigantic. De la creșterea exponențială a calității apreciată la concursuri internaționale până la exporturi în 40 de țări.
„Până la aceea vreme, în Republica Moldova, industria vinului era specializată mai mult pe roducerea vinului în vrac. Și atuncia... noi, brandurile pe care le avem astăzi. Imaginea pe care o avem astăzi, calitatea pe care o avem astăzi este incomparabilă. Noi acuma avem chateau-uri. Nici nu știu cum să le spun. Avem locații, avem turism, tot ce doriți în domeniul vinicol”, spune Veaceslav Ioniță.
Calculul Moscovei, care anticipa că Moldova se va întoarce în genunchi pentru restabilirea vechilor relații, s-a dovedit a fi eronat. Astăzi, în lipsa unor instrumente de presiune la fel de puternice, Kremlinul încearcă prin intermediul propagandei, să-i prezinte pe cei care ne-au ajutat drept un pericol pentru identitatea noastră.
„Se aud voci tot mai puternice potrivit cărora reunirea sau alipirea la România ar fi cel mai scurt drum pentru a devenit membri ai Uniunii Europene. Bineînțeles că această direcție distruge statalitatea Moldovei”, declara ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov.
În vocabularul lui Serghei Lavrov, cuvântul „distrugere” nu echivalează cu radierea orașelor ucrainene, dar cu renovarea din banii României a circa 1.100 grădinițe din cele aproximativ 1.500 existente în țara noastră.
„Este unicul proiect în Moldova unde pot spune în felul următor: Toate grădinițele din Moldova, mai mult sau mai puțin, au fost finanțate, reabilitate, modernizate cu banii României. Cred că nu există sat din Republica Moldova care să nu fi primit acești bani. Poate nu a fost o sumă foarte mare, dar a fost dată inteligent”, a subliniat expertul economic.
La acest capitol se remarcă peste 70.000 de tineri școliți în România, peste 500 de primării înfrățite, sprijin constant în procesul de integrare europeană și numeroase proiecte de dezvoltare socială. Numai în 2025, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, au fost aprobate 68 de proiecte, în valoare totală de circa 5 milioane de euro.
„Dacă am calcula toate împreună, nu m-aș mira că ar ajunge la 1 miliard de euro, știți așa destul de relaxat. Ei nu s-au lăudat, este demn pentru dânșii, iar că noi nu am calculat-o este o rușine pentru noi. Dar este un efort financiar care de multe nu-l realizezi, că noi o luăm de la sine înțeles, dar guvernul României cheltuie bani”, a punctat Ioniță.
Reunirea celor două maluri ale Prutului este percepută drept o amenințare de către Kremlin. La ședința APCE din 2011, un parlamentar rus l-a întrebat pe fostul președinte al României, Traian Băsescu, dacă Bucureștiul urmărește anexarea Republicii Moldova. Replica oferită atunci rămâne actuală până astăzi:
„Vă rog să notați, domnule parlamentar, că România nu are niciun fel de experiență în anexarea altor state.”
