Astăzi se fac nu doar 108 ani de la unirea Basarabiei cu România, dar și 20 de ani de la primul embargo al rușilor pentru vinurile moldovenești. Pe 27 martie 2006 se credea că Moscova a reușit să ne distrugă economic, având în vedere că 80 la sută dintre vinurile exportate erau vândute pe piața rusă. Atunci, nimeni nu știa că, pe termen lung, răzbunarea politică a Kremlinului ne va aduce beneficii. După 20 de ani, putem spune cu certitudine că, fără Rusia, industria vinului a renăscut din cenușă, ca pasărea Fenix.
Embargoul rusesc asupra vinurilor moldovenești a fost impus la 27 martie 2006. Pretextul invocat de Rospotrebnadzorul rus a fost că vinurile noastre ar conține pesticide și metale grele. Astfel, peste noapte, 80 la sută din exporturile Moldovei au fost oprite.
„Minim 50 de companii din cele care exportau în Rusia, în mare parte în prima săptămână au falimentat, au cedat, nu au reușit să țină piept la provocări. Altele un an doi au încercat să-și revină dar oricum nu au reușit. Unele au rămas până în prezent, dar încă ling acele răni”, a menționat proprietarul unei vinării, Victor Bostan.
La televiziunile ruse, sticlele cu vin moldovenesc erau strivite cu buldozerul.
„Cineva visează la o mare de bere, dar aici vinul curge râu. Angajații de la deșeuri menajere astăzi sunt veseli și râd, să distrugi 8000 de litri de alcool nu se întâmplă în fiecare zi”.
Pierderile pentru Republica Moldova au fost colosale. Valoarea veniturilor ratate se ridică la peste un miliard de dolari.
„Din martie până la finele anului producătorii de vinuri au avut pierderi de circa 320 milioane de dolari. Foarte mulți aproape o treime din fabrici au sistat activitatea și mulți specialiști au fost nevoiți să plece în alte țări să-și caute de muncă. Producătorii de aici nu și-au primit banii pentru volumele mari exportate în Rusia”, a subliniat experta în vinificație și fostul director ONVV, Elizaveta Breahnă.
Experții politici susțin că Rusia era indignată de fapt că Republica Moldova se apropia tot mai mult de Uniunea Europeană. Gaz pe foc a pus și declarația oficială a Moldovei privind ocupația rusă în regiunea transnistreană.
„În 2005 datorită eforturilor guvernării comuniste a fost introdus misiunea EUBAM la hotarul Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul transnistrean și acest lucru a fost interpretat atât de administrația de la Tiraspol cât și cea de la Moscova ca un fel de blocadă. Asta a fost triggerul care a dat start acestui conflict”, a menționat expertul politic Igor Boțan.
La o distanță de 20 de ani, fostul premier de atunci, Vasile Tarlev, recunoaște că motivele Federației Ruse de a impune embargoul au fost mai mult politice. Acesta crede însă că interdicția a impulsionat piața locală, iar fără ea, producătorii noștri nu ar fi ajuns acum pe piața internațională.
„Oficial motivul a fost că vinurile moldovenești sunt de o calitate proastă și au dat exemplu, au arătat la laborator acele mărci cum ar fi „Sărutul Monahului” sau nu știu cui acolo, la care noi nu am avut contra argumente. Ei ne-au pus în față argumente legale la care noi nu am putut zice nimic, dar la bază clar că ne gândeam și la alte motive politice, dar oficial nu a fost impus Guvernului ceva. Îmi pare rău situația care au creat-o, dar pe de altă parte zicem mulțumesc și producătorii zic mulțumesc că i-au impus să lucreze asupra calității să nu fie atât de vulnerabili”, a spus fostul premier al Republicii Moldova, Vasile Tarlev.
Producătorii au însă altă părere.
„Capul plecat sabia nu îl taie, să nu fie mai rău. Toți spun ne-au ajutat, nu, nu ne-au ajutat. Ne-a tăiat capul, dar noi am reușit”, a menționat proprietarul unei vinării, Victor Bostan.
Deși rușii au încercat periodic să ne convingă că piața europeană nu va accepta vinul nostru, producătorii noștri au izbutit. În cei 20 de ani, piața vinurilor din Moldova a renăscut, producătorii noștri au reușit să se adapteze piețelor noi, iar după 2014 când s-au deschis exporturile în UE, vinurile noastre au făcut o adevărată revoluție.
De la exporturile în vrac s-a trecut la îmbuteliere, s-a investit în calitate și mai ales promovare, lucru care nu s-a făcut până la embargouri. Așa am ajuns acum să exportăm în peste 70 de țări, marea majoritate din UE, dar și peste oceane - în Japonia, Canada sau SUA.
Dan Prisăcaru și-a deschis vinăria în 2014 la câțiva ani după impunerea embargoului. Acum exportă vinuri în 16 țări și produce 40 de mii de sticle anual pe care le vinde cu prețuri între 17 și 25 de euro.
„După acest embargou s-a schimbat și legea viței de vie și vinului. S-au scos accizele, s-au scos licențele pentru producerea vinului și micii producători ca mine au putu să existe și vedem o dinamică pozitivă. În primul rând după embargou a crescut calitatea vinurilor care îl produce. Avem experiența de a exporta în 16 țări pe trei continente Asia, Europa și America de Nord”, a spus vinificatorul Dan Prisăcaru.
Vinul moldovenesc a devenit brand de țară, a fost creat Oficiul Național al Viei și Vinului și au apărut vinuri cu denumire de origine protejată.
Datele arată că anul trecut, exporturile de vinuri ale Moldovei s-au cifrat la peste 210 de milioane de euro. Exportăm cel mai mult ca valoare în România, SUA, Polonia, Canada, sau chiar Nigeria și Ghana. În prezent, în palmaresul vinificatorilor moldoveni sunt peste 6.000 de medalii obținute la diverse concursuri internaționale, dintre care jumătate sunt de aur.
