Într-o eră în care informația medicală este la un click distanță, mai mulți pacienți apelează la inteligența artificială pentru răspunsuri rapide despre starea lor de sănătate. Doctorul și medicul pneumolog din România, Traian Mihăescu, avertizează însă că această tehnologie trebuie folosită responsabil. Într-un ghid practic, specialistul explică faptul că IA poate fi un aliat al organizării și al comunicării cu medicul, dar nu poate înlocui diagnosticul clinic și nici nu trebuie folosită fără discernământ, pentru a evita capcanele dezinformării.
Traian Mihăescu spune că inteligența artificială poate fi folosită înainte de consultație pentru a pune în ordine simptomele și pentru a ajuta pacientul să explice mai clar ce îl supără:
„IA îl ajută să-și sintetizeze simptomele, să le ordoneze cronologic și să identifice ce factori le agravează sau le ameliorează, practic, vine pregătit cu o notiță clară, pe care o poate citi direct medicului. Câștigul este al ambelor părți: pacientul se simte auzit, medicul primește informații utile rapid”.
Ce întrebări sunt utile și ce întrebări sunt periculoase
Potrivit lui Traian Mihăescu, instrumentele de inteligență artificială pot fi utile pentru întrebări de organizare și clarificare, nu pentru diagnostic. Pacienții pot cere explicații despre termeni medicali, despre rezultatele unor analize sau despre ce întrebări ar trebui să adreseze medicului, însă nu ar trebui să întrebe direct ce boală au sau dacă trebuie să-și schimbe tratamentul.
„Întrebări de organizare și traducere, nu de diagnostic. De exemplu: „Ajută-mă să ordonez aceste simptome”, „Explică-mi ce înseamnă această analiză și ce ar trebui să întreb medicul”, „Generează o listă de întrebări pe care să le pun cardiologului despre medicația mea”. Întrebările de tipul „Ce boală am?” sau „Trebuie să-mi schimb tratamentul?” sunt greșite și potențial periculoase”, a explicat doctorul, într-un interviu pentru Libertatea.
Unul dintre cele mai importante avertismente din ghid este că inteligența artificială nu poate înlocui un consult real. Potrivit lui Traian Mihăescu, IA nu poate face examinarea fizică a pacientului, nu poate asculta inima, palpa abdomenul sau vedea în mod direct cum arată pielea. De asemenea, nu are acces la istoricul medical complet și nu poate corela informațiile cu contextul clinic real.
Semnal de alarmă pentru cei care utilizează IA pentru sănătate
În plus, medicul atrage atenția și asupra capcanei celor „3 C”, un semnal de alarmă pentru pacienții care folosesc chatboturi atunci când caută explicații despre simptomele lor. Mai exact, oamenii trebuie să fie sceptici dacă instrumentul pare prea competent, adică vorbește cu o autoritate nejustificată, prea convingător, adică oferă explicații care sună logic, dar pot fi greșite, și prea concret, adică formulează răspunsuri ferme, de tipul „asta ai”, în loc să vorbească despre posibilități.
„Printr-o regulă simplă: folosești IA ca să te pregătești pentru medic, nu ca să îl înlocuiești. Concret, asta înseamnă că nu ceri un diagnostic, nu schimbi și nu oprești niciun tratament pe baza unui răspuns primit de la un chatbot, și tratezi orice afirmație fermă a IA cu scepticism. Dacă un chatbot îți spune cu certitudine ce boală ai, acesta e semnalul că ceva nu e în regulă cu modul în care îl folosești.”
Poate fi utilă și după consultație
Medicul spune că IA poate ajuta și după vizita la doctor, mai ales atunci când pacientul încearcă să înțeleagă mai bine un diagnostic, un termen medical sau modul în care funcționează un tratament:
„Cu o condiție esențială: nu ca să contrazici medicul, ci ca să înțelegi mai bine ce ți-a spus. Poți întreba IA ce înseamnă un termen, cum funcționează un medicament în general sau ce stil de viață susține tratamentul prescris. Ce nu ar trebui să faci: să compari recomandarea medicului tău cu ce „sugerează” IA și să alegi varianta care ți se pare mai convenabilă. Medicul cunoaște cazul tău; IA cunoaște doar ce i-ai scris tu”.
Totodată, Traian Mihăescu afirmă că inteligența artificială poate sprijini respectarea tratamentului prescris, prin mementouri pentru administrarea medicamentelor, explicații despre posibile efecte secundare sau recomandări generale despre dietă și stil de viață.
Cele mai frecvente greșeli făcute de pacienți
Printre cele mai des întâlnite probleme, medicul enumeră cererea unui diagnostic direct de la chatbot, introducerea datelor personale în platforme publice și schimbarea tratamentului pe baza răspunsurilor primite online: „Toate trei pot avea consecințe serioase”.
Traian Mihăescu spune că, în cazul unor simptome severe, bruște sau neobișnuite, pacientul nu ar trebui să caute răspunsuri la chatbot, ci să se adreseze imediat unui medic:
„Ori de câte ori simptomele sunt severe, bruște sau neobișnuite: durere în piept, dificultăți de respirație, confuzie, slăbiciune bruscă pe o parte a corpului, sângerări inexplicabile, febră înaltă la copil mic. Acestea sunt situații în care fiecare minut contează și nicio organizare a simptomelor nu mai e relevantă. IA e un instrument de pregătire, nu de triaj de urgență”.
Ghidul pe scurt realizat de prof. dr. Traian Mihăescu
Evitați autodiagnosticul: Folosiți IA pentru a vă pregăti pentru medic, nu pentru a-l înlocui. Nu schimbați și nu opriți niciun tratament pe baza unui chatbot.
Atenție la datele personale: Nu introduceți date identificabile (nume, CNP) în chatboturi publice; nu se știe unde ajung acele date.
Recunoașteți informația generală: IA nu știe nimic despre dumneavoastră în afara celor scrise în mesajul respectiv; dacă nu i-ați oferit contextul complet (vârstă, istoric, alte boli), răspunsul este, prin definiție, general.
Urgențele nu se discută cu IA: În situații grave (durere în piept, dificultăți de respirație, confuzie), mergeți direct la medic. IA este un instrument de pregătire, nu de triaj de urgență.
