Alertă de securitate în Republica Moldova. O dronă de tip Shahed a survolat neautorizat spațiul aerian, aseară, în jurul orei 21:30. Aparatul de zbor fără pilot a traversat frontiera de stat din direcția localității Komarivka, regiunea Odesa din Ucraina, îndreptându-se spre localitatea Șipca. Monitorizarea traiectoriei dronei a continuat până la ora 22:03, când aceasta a dispărut de pe radar în apropierea localității Clișova, raionul Orhei. Dimineața, încă un aparat de zbor fără pilot a survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, fiind observat în regiunea transnistreană.
În timp ce Rusia continuă să bombardeze țara vecină, Ucraina atacă puternic instalațiile petroliere rusești de la Marea Baltică. Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, susţine că Europa rămâne de partea Ucrainei. Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a publicat declarația de avere și anunță că este pregătit pentru o încetare a focului în orice moment, iar un armistițiu de Paște este una dintre opțiuni. Între timp, mai mulţi politicieni europeni au ajuns în Ucraina, pentru a comemora victimele Masacrului de la Bucea.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că SUA, sub conducerea lui Donald Trump, sunt gata să exercite presiuni asupra Ucrainei, cerând concesii teritoriale pentru a pune capăt războiului cu Rusia – transmite Suspilne, citând un interviu acordat de Zelenski pentru Axios. Liderul ucrainean a vorbit despre recentele negocieri ale delegației ucrainene la Miami cu reprezentanții speciali ai lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit lui Zelenski, întâlnirile nu au produs niciun rezultat. „Sunt convins că președintele Trump și echipa sa doresc să pună capăt războiului. Îngrijorarea mea este că ei văd o singură cale pentru a face acest lucru – nu văd altă opțiune decât retragerea trupelor ucrainene de pe teritoriul nostru. Dar de ce ar trebui noi să plătim pentru asta?” – a declarat șeful statului ucrainean. Zelenski a subliniat că Ucraina nu este agresorul și nu ar trebui să recurgă la concesii teritoriale sub presiune. Potrivit preşedintelui, după încheierea confruntării cu Iranul, autoritățile americane ar putea încerca din nou să influențeze Kievul pentru a forța Ucraina să ajungă la un compromis cu Rusia. Președintele a avertizat că astfel de decizii pot reprezenta un risc serios pentru securitatea națională a Ucrainei și pun sub semnul întrebării principiile dreptului internațional, scrie Rador.
UPDATE Estonia și Letonia au detectat, în cursul nopții, activitatea unor drone străine în apropierea frontierelor lor cu Rusia, au anunțat forțele armate ale celor două țări, scrie Reuters.
UPDATE Dezvăluirile recente privind conversațiile purtate între miniștrii de Externe ai Ungariei și Rusiei au stârnit un val de îngrijorare la Bruxelles. Înregistrări audio și transcrieri obținute de VSquare, preluate de European Pravda, arată că Péter Szijjártó ar fi acționat la cererea lui Sergei Lavrov, oferind detalii despre discuțiile închise ale Uniunii Europene. Conform raportului jurnaliștilor, la doar o oră după ce Szijjártó s-a întors la Budapesta din St. Petersburg, pe 30 august 2024, acesta a primit un apel de la Lavrov. Ministrul rus i-a reamintit că oligarhul Alisher Usmanov dorea ca sora sa, Gulbakhor Ismailova, să fie scoasă de pe lista sancțiunilor UE, iar Szijjártó promisese să intervină, scrie Ziare.com.
UPDATE Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina, marţi dimineaţă, după ce a ajuns în capitala Kiev. Kallas a asigurat că Europa va face tot posibilul pentru a „asigura responsabilitatea deplină pentru crimele Rusiei”. „Fiecare vizită este o reamintire clară a curajului și rezistenței Ucrainei. Europa este de partea voastră. Vom continua să oferim sprijin militar, financiar, energetic și umanitar”, a declarat Kallas.
UPDATE „Când țara ta este mai mică decât adversarul, trebuie să-i identifici punctele slabe și să stabilești priorități. Cum funcționează economia Rusiei? Ea depinde de sectorul energetic. Sancțiunile au afectat-o. Loviturile noastre cu rază lungă au afectat-o. Creșterea exporturilor de resurse energetice din Orientul Mijlociu și din Statele Unite a influențat-o și ea. Toți acești factori au dus la un deficit al bugetului Rusiei de aproximativ 100 de miliarde de dolari în 2026. În prezent însă, veniturile lor din energie cresc în fiecare zi, iar acest lucru nu ne ajută”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Axios.
UPDATE „Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm survolarea neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova de către un aparat de zbor fără pilot, de tip Shahed. Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și este inacceptabil. Ministerul subliniază că astfel de acțiuni reprezintă un risc pentru securitatea cetățenilor și stabilitatea regională și reiterează necesitatea respectării stricte a dreptului internațional”, anunță Ministerul de Externe de la Chișinău.
UPDATE „Serviciul Operații Aeriene al Armatei Naționale informează că la ora 09:05, a primit notificarea de la structurile de apărare antiaeriană ale Ucrainei despre survolarea neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova, pe segmentul transnistrean, de către un aparat de zbor fără pilot. Conform datelor furnizate, drona de tip Shahed a traversat frontiera de stat din direcția localității Podolsk, regiunea Odesa (Ucraina), îndreptându-se spre localitatea Cobasna, raionul Rîbnița, (Republica Moldova). La ora 9:13 drona a părăsit teritoriul național traversând frontiera de stat din direcția Malîi Molochis, raionul Rîbnița, spre Șerșențî, regiunea Odesa, deplasându-se spre nord. Aparatul de zbor a operat la o înălțime de până la 500 de metri”, anunță Armata Națională într-un comunicat.
UPDATE Volodimir Zelenski a declarat luni că Ucraina este pregătită să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice ruse dacă și armata rusă suspendă loviturile asupra sectorului energetic ucrainean, relatează Mediafax. Volodimir Zelenski a declarat că unii dintre partenerii internaționali ai Kievului au cerut Ucrainei să reducă atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, pe fondul turbulențelor de pe piețele energetice globale, informează Bloomberg. Zelenski nu a precizat ce state au făcut această solicitare.
UPDATE Ucraina şi Bulgaria, un important producător de arme, au semnat luni un acord de apărare pe zece ani, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei vizite la Kiev a premierului interimar bulgar Andrei Ghiurov, relatează AFP.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că vizita sa în mai multe state din Orientul Mijlociu s-a încheiat cu rezultate importante, reușind să încheie mai multe acorduri de apărare cu statele din regiune, scrie Mediafax. Vizita a avut scopul promovării expertizei ucrainene în contracararea atacurilor cu drone, în contextul atacurilor lansate de Iran asupra statelor din regiune. Președintele ucrainean a subliniat că experiența acumulată în războiul cu Rusia, unde Moscova a utilizat drone iraniene, poate fi valorificată în cooperarea cu statele din Orientul Mijlociu.
UPDATE Unul dintre cei mai apreciați susținători ai invadării Ucrainei de către Rusia, Iuri Podoliaka, a afirmat că forțele ucrainene au o eficiență în luptă superioară armatei ruse și că o ofensivă de primăvară care ar viza regiunile estice și sudice ale Ucrainei ar putea eșua, cu prețul unor pierderi mari pentru Kremlin, scrie luni Kiev Post. „Încetul cu încetul, avantajul se îndreaptă către dușmanii noștri. Acolo lucrează oameni foarte experimentați. Sunt specialiști înalt calificați. Ei știu cum funcționează lucrurile și lucrează pentru a profita de superioritatea tehnică pe care o au. Din păcate, le iese. Știu că (telespectatorilor ruși) li se pare că noi avem mai multă forță și mai multe resurse, dar inamicul contraatacă și izbândește”, a spus bloggerul. Și nu e singurul susținător al invaziei ruse în Ucraina care arată că Moscova are probleme în Ucraina.
UPDATE Sunt convins că liderii din Orientul Mijlociu nu își doresc un război de lungă durată. Sunt convins că ei își doresc pacea. Accentul lor este pus pe economie, finanțe, afaceri, tehnologie și, desigur, turism. Toate acestea au nevoie de pace. Dar acest lucru, la rândul lui, depinde de câteva aspecte. În primul rând, de ceea ce vor face Statele Unite și ce își doresc ele. În al doilea rând, de ceea ce vrea Iranul. În al treilea rând, de acțiunile Israelului. Și, în al patrulea rând, de faptul dacă Rusia își dorește un război de durată. În acest moment, sunt convins că Rusia își dorește un război prelungit. Ea obține beneficii din acest lucru. Statele Unite sunt concentrate pe Orientul Mijlociu, ceea ce înseamnă o reducere a sprijinului militar pentru Ucraina. În plus, sancțiunile au fost relaxate – parțial, dar totuși relaxate – iar Rusia începe să crească economic. Văd doar avantaje pentru Rusia, deoarece ea nu ține cont de viețile omenești, mai ales când nu este vorba despre vieți rusești.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut publice informațiile privind veniturile sale pentru anul 2025. Potrivit RBC-Ucraina, care citează declarația de avere a președintelui, Zelenski nu trăiește doar din salariu. Veniturile președintelui și ale membrilor familiei sale au constituit 15.805.828 de hrivne (circa 370.000 euro, n.r.), dintre care veniturile din răscumpărarea obligațiunilor de stat au însumat 8.364.921 de hrivne (circa 199.000 euro, n.r.). Conform declarației de avere, veniturile familiei Zelenski în 2025 au fost formate în principal din salarii, dobânzi bancare și venituri din închirierea bunurilor imobile proprii. În total, președintele și familia sa au câștigat 7.440.907 hrivne (circa 177.000 euro, n.r.) pe parcursul anului. Salariul anual al șefului statului a fost de 336.000 de hrivne (circa 8.000 de euro, n.r.), ceea ce înseamnă un venit lunar de 28.000 de hrivne (circa 670 de euro, n.r.). Soldul mijloacelor financiare ale familiei Zelenski la sfârșitul anului 2025 nu s-a modificat semnificativ comparativ cu perioada precedentă. De asemenea, în anul de raportare, nu au fost înregistrate schimbări importante în lista bunurilor imobile sau a mijloacelor de transport aflate în proprietatea familiei președintelui ucrainean, notează Rador.
UPDATE România discută cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone, proiect finanțat cu 200 de milioane de euro prin programul SAFE, a declarat ministrul român al Apărării, Radu Miruță. „Este unul dintre proiectele SAFE care are o anumită caracteristică și anume că primim 200 de milioane de euro doar dacă facem coproducție și doar dacă facem coproducție cu Ucraina, ceea ce este un element de mare avantaj și pentru România, pentru că Ucraina are această experiență a câmpului de luptă”, a spus ministrul Apărării, la Euronews.
UPDATE Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, precum și o serie de alți miniștri de externe din țări membre ale UE au sosit marți în Ucraina pentru a aduce un omagiu victimelor civile ale masacrului comis de armata rusă în primele zile ale invaziei în localitatea Bucea, o suburbie a capitalei ucrainene, relatează EFE, potrivit Agerpres.
UPDATE Prioritatea pe termen mediu este pregătirea forțelor aeriene franceze pentru ceea ce șeful Statului Major francez, generalul Fabien Mandon, a numit un „șoc” - adică un posibil atac rus asupra NATO. „Nu este imposibil ca Rusia să testeze NATO între 2028 și 2029”, a spus Tardif, reluând avertismentele altor ofițeri militari și de informații. „Dacă apare o problemă pe flancul estic - ținând cont că statele baltice nu au aviație de luptă, iar România are capacități limitate - piloții din țările Europei de Vest, inclusiv noi, se vor afla pe linia întâi din primul moment”, a explicat el.
UPDATE Franţa își rescrie manualul de război folosind lecțiile învățate din Ucraina și Orientul Mijlociu, pregătindu-se pentru o posibilă confruntare cu Rusia chiar în acest deceniu. Parisul caută opțiuni mai ieftine pentru a doborî dronele, a declarat adjunctul șefului Forțelor Aeriene franceze, generalul Dominique Tardif, pentru Politico. În contextul unui posibil atac rusesc între 2028 și 2029, „ținând cont că statele baltice nu au aviație de luptă, iar România are capacități limitate, piloții din țările Europei de Vest, inclusiv noi, se vor afla pe linia întâi de la primul moment”, a explicat el.
UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că oraşul estic Sloviansk (regiunea Doneţk) a fost vizat de un nou atac lansat de armata de invazie a Rusiei. În urma unui atac aerian efectuat de ruşi în noaptea de 30 spre 31 martie, trei persoane au fost rănite, printre care și un copil. Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă de șeful administrației militare a orașului Sloviansk, Vadim Liah. Acesta a precizat că, în timpul nopții, forțele ruse au lovit orașul cu două bombe aeriene de tip FAB-250. Impactul a avut loc într-o zonă rezidențială de case private. Au fost avariate cel puțin 22 de locuințe și trei automobile, scrie Rador.
UPDATE Şeful Administraţiei Militare Regionale Herson, Oleksandr Prokudin, a raportat că, în ultimele 24 de ore, cinci persoane au fost rănite în urma atacurilor lansate de armata de invazie a Rusiei. Potrivit unui comunicat remis marţi dimineaţă, ruşii au atacat mai multe localități, inclusiv Herson. Armata rusă a folosit drone, a efectuat lovituri aeriene și bombardamente de artilerie. În urma atacurilor, autorităţile au raportat că au fost avariate patru clădiri cu mai multe etaje, șase locuințe individuale, o clădire administrativă și mai multe autoturisme.
UPDATE Rusia va suspenda până la 1 iulie operaţiunile valutare realizate în cadrul ”regulii bugetare”, care se referă la veniturile din vânzările de petrol şi gaze, parţial ca urmare a creşterii preţurilor hidrocarburilor, au anunţat luni guvernul şi Ministerul Finanţelor, clarificând o declaraţie anterioară potrivit căreia măsura urma să fie aplicată ”până în vară”, relatează Reuters.
UPDATE Imagini din satelit şi înregistrări video verificate arată atacuri aeriene puternice asupra infrastructurii de export a petrolului rus din apropierea Mării Baltice, unele instalaţii fiind afectate de incendii timp de câteva zile, relatează BBC. Țintele au fost terminale-cheie de la Marea Baltică, precum Ust-Luga şi Primorsk, precum şi rafinăria Kiriși, situată în apropiere. Potrivit unei analize realizate de Centrul pentru Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), cu sediul în Finlanda, 22% din totalul exporturilor de petrol ale Rusiei în 2025 au plecat din Primorsk şi 20% din Ust-Luga, notează Libertatea.
