Avem de lucru, dar... nu avem cu cine. Asta spun tot mai mulți angajatori din Moldova. Reprezentanții multor companii susțin că pot crește și produce mai mult, dar lipsa oamenilor dispuși să muncească îi ține pe loc. În aceste condiții, tot mai mulți privesc spre muncitori din afara țării. Doar că aici se lovesc de proceduri complicate și multă birocrație. Este și cazul unui antreprenor stabilit de zeci de ani în Moldova, care spune că, deși are afacerea pusă pe roate, nu reușește să-și completeze echipa, transmite 1TV.
Fahar Faqieh este un iordanian stabilit în Moldova și poate vorbi atât din postura de emigrant, cât și din cea de angajator. A ajuns în Republica Moldova la începutul anilor 90 pentru a-și face studiile. Dar spune că s-a îndrăgostit de țara noastră și a decis să rămână aici. Acum e căsătorit cu o moldoveancă, are 3 copii și o afacere de succes. Doar că atunci când vine vorba despre noi angajări, spune că e o mare provocare tot mai mare să găsească specialiștii potriviți.
„Este foarte greu să faci asta. Mie îmi trebuie oameni, dar nu pot și sufăr din cauza asta. Am posibilitatea să lucrez, să măresc volumul, dar pentru că nu-i forță de muncă nici din Moldova și nici nu pot aduce sufăr foarte mult. De aceea, această problemă este foarte importantă pentru noi, să găsim un mecanism pentru a putea aduce mai ușor muncitori în Moldova”, a menționat proprietarul unei companii, Fahar Faqieh.
Deficitul de forță de muncă din Republica Moldova determină statul să creeze mecanisme mai flexibile pentru atragerea lucrătorilor străini, iar noua lege privind admisia și șederea străinilor încearcă să răspundă acestei realități economice. Pe de altă parte, simplificarea procedurilor pentru angajarea cetățenilor străini trebuie să fie însoțită de mecanisme eficiente de control și monitorizare, pentru a preveni migrația ilegală și exploatarea muncii. Or, asta înseamnă foarte multe proceduri birocratice și, respectiv, timp.
„Oameni care vor să lucreze, care lucrează calitativ ori muncesc la companii bune de aici sau pleacă peste hotare. Aveam 5-6 specialiști în domeniul meu, mai concret din Egipt. Oameni pe care doream să-i aduc pentru că cu ei eu pot comunica ușor și pe care îi știu prin cunoscuți. Dar când am început să ne ocupăm de actele necesare m-am oprit pentru că se cer foarte multe acte care cer mult timp, bani și nici nu știi dacă le vei obține”, a subliniat Fahar Faqieh.
Cel mai des, Fahar ia la muncă migranți din Asia, dar și țările Africii Centrale. Este și cazul Andrei, studentă la ASEM, originară din Camerun, și a lui Jennifer, o tânără din Kenya ajunsă în țara noastră în căutarea unui loc de muncă.
„Este ultimul meu an, așa că știu cum să-mi gestionez timpul. Este important să merg la muncă. Nu este mereu așa, dar când trebuie să merg să dau examene, merg și învăț. La început a fost dificil pentru mine, dar acum este ok, pentru că limba a fost puțin grea. Dar acum pot comunica, însă nu pot vorbi fluent”, a spus angajata din Camerun, Andra.
„Pentru că am căutat pe Google și am verificat oportunități de muncă. De aceea. Diferențele chiar mă fac mai productiv, lucrezi și îți gestionezi timpul pentru toate, iar jobul meu îmi place foarte mult”, a menționat angajata din Kenya, Jennifer.
Deși majoritatea angajatorilor din Moldova se confruntă cu lipsa forței de muncă, acesta este convins că oamenii care se plâng că nu au un job pur și simplu nu vor să muncească.
„În Moldova sunt multe locuri de muncă, nu trebuie să cauți. Dacă cineva vrea, nu trebuie să caute, este foarte mult de lucru și noi toți avem nevoie de muncitori. Faptul că unii s-au înscris la agențiile care se ocupă cu asta sunt ori oameni incapabili, ori primesc careva ajutor pentru asta și ei se înscriu cum că vor să lucreze, dar n-au unde și să primească careva ajutor. Dacă ei vor să muncească este foarte mult de lucru”, a subliniat proprietarul companiei, Fahar Faqieh.
Ce face statul
Paradoxul pe piața muncii din Republica Moldova e confirmat și de statisticile oficiale. Pe de-o parte ne confruntăm cu o penurie de forță de muncă calificată, iar pe de altă parte avem cea mai joasă rată de ocupare din regiune. Astfel, sunt multe posturi vacante, dar nu și suficienți oameni pregătiți sau dispuși să le ocupe. Statul oferă soluții - cursuri gratuite, bani pentru instruire și șanse reale de angajare, doar că rezultatele întârzie să apară.
Piața muncii din Republica Moldova rămâne dezechilibrată, în special între mediul rural și cel urban, iar una dintre principalele probleme este neconcordanța între competențele de pe piața forței de muncă și cerințele angajatorilor. Potrivit datelor oficiale, aproape 17.000 de persoane sunt în căutarea unui loc de muncă și doar circa 5.500, adică aproape o treime, s-au înregistrat ca șomeri de la începutul anului. Majoritatea provin din mediul rural și nu au o calificare profesională.
Din cei 7 mii de șomeri aflați la evidența autorităților, 57% sunt femei, 56% provin din mediul rural, tot 56 la sută sunt fără calificare, iar 30% sunt tineri între 16 și 35 de ani.
În același timp, angajatorii oferă mii de locuri de muncă, însă cele mai multe sunt în orașe, ceea ce accentuează dezechilibrul de pe piața muncii. Astfel, 88 la sută din posturile vacante sunt în mediul urban și doar 12% în mediul rural. Domeniile cu cel mai mare deficit de lucrători sunt: serviciile, cu 36%, agricultura - 19%, comerțul - 13% și sectorul public - 11% din locurile vacante”.
Autoritățile încearcă să reducă acest decalaj prin programe de formare profesională.
„De exemplu, formarea profesională prin cursuri pe bază de voucher. Este vorba despre o măsură care se acordă persoanei care nu are o calificare sau are o calificare, dar nu este întrebată pe piața muncii pentru a se reprofila. Și menționam despre stagiul profesional care este o măsură activă pentru persoanele care dețin o calificare, dar nu dețin experiența propriu zisă în profesia pe care o are. Deci este identificat un agent economic de către subdiviziune, nu este șomerul preocupat de aceasta”, a menționat șeful adjunct al Direcției Observatorul pieței muncii, ANOFM, Oxana Dulgheri.
Pe lângă instruire, participanții acestor programe primesc și bani.
„Pentru toți șomerii care sunt implicați în programele de formare se oferă bursă, în acest an este peste 5 mii de lei. Absolut toate măsurile de formare profesională sunt gratuit acoperite de ANOFM, este acordată o bursă în proporție de 35% din salariul pe economie din anul precedent, dacă nu greșesc, dar este peste 5 mii de lei bursa pentru toate categoriile”, a subliniat Oxana Dulgheri.
Chiar și cu aceste măsuri, angajatorii continuă să semnaleze lipsa de specialiști, iar adaptarea forței de muncă la cerințele pieței rămâne o provocare majoră. În această situație, salvarea pentru mulți angajatori rămân migranții.
Potrivit datelor oficiale, în 2025, peste 7.000 de cetățeni străini au obținut drept de ședere provizorie în Republica Moldova, în creștere față de anul precedent. Peste 4.000 dintre ei au venit aici la muncă. Altor peste 1.600 de persoane li s-a prelungit dreptul de ședere în țara noastră, tot pentru muncă. Cei mai mulți solicitanți provin din Turcia, Federația Rusă, Ucraina, Uzbekistan și Nepal.
