Astăzi începe Săptămâna Patimilor, ultima săptămână din Postul Paștelui, care marchează retrăirea ultimelor zile din viața pământească a lui Iisus Hristos. Este o perioadă de post aspru, rugăciune, curățenie trupească și sufletească, în care credincioșii ortodocși se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii. Slujbele religioase oficiate în această perioadă – deniile – au o profunzime aparte, iar obiceiurile și superstițiile tradiționale se păstrează cu sfințenie în multe comunități.
Lunea Mare – începutul curățeniei trupești și sufletești
Săptămâna începe cu pomenirea lui Iosif cel preafrumos, fiul patriarhului Iacob, vândut de frații săi și ajuns mai apoi dregător în Egipt. Biserica îl consideră o prefigurare a lui Hristos. Tot în această zi, la denie, se pomenește blestemarea smochinului neroditor – simbol al lipsei de roade ale credinței.
Pe plan popular, Lunea Mare este marcată de începerea curățeniei de Paște. Femeile scot totul din casă, spală, văruiesc, aerisesc și „scot răul” adunat peste iarnă. Se spune: „Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blestemă casa!”
Marțea Mare (Marțea Seacă) – zi de vigilență și curățare spirituală
Marți se citește Predica de pe Muntele Măslinilor, în care Iisus prevestește distrugerea Templului din Ierusalim și își anunță pătimirile. Credincioșii sunt îndemnați la priveghere și pregătire spirituală, ca să-L întâmpine pe Hristos oricând.
În tradiția populară, această zi este însoțită de superstiții legate de apă și purificare. Se crede că scăldatul ritualic ajută la „secatul bolilor”, iar interdicțiile alimentare și gospodărești au rol protector împotriva nenorocului.
Miercurea Mare – ziua trădării și a căinței
Miercuri este ziua în care Iuda Iscarioteanul decide să-l trădeze pe Iisus pentru 30 de arginți. În opoziție este figura Mariei Magdalena, care îi spală picioarele lui Iisus cu lacrimile căinței și le unge cu mir.
În unele sate, copiii merg cu colindul în seara acestei zile și primesc ouă pe care le vor roși în ajunul Paștelui, semn de sănătate și belșug.
Joia Mare – ziua Tainelor: Euharistia și Rugăciunea
Joia Mare este o zi cu adâncă semnificație religioasă, fiind momentul în care Iisus spală picioarele apostolilor, instituie Taina Împărtășaniei la Cina cea de Taină, se roagă în Grădina Ghetsimani și este prins de soldați.
În gospodării, se roșesc ouăle, se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. Cei care s-au spovedit se împărtășesc, iar fetele, în timpul deniei, leagă câte un nod pe o sfoară după fiecare evanghelie citită, pe care o pun sub pernă pentru a-și visa alesul. timpul deniei, câte unul după fiecare Evanghelie. Apoi pun sfoara sub pernă ca să-și viseze ursitul.
Vinerea Mare (Vinerea Neagră) – ziua Crucificării
Vinerea Mare, numită și Vinerea Neagră, este cea mai dureroasă zi a Săptămânii Patimilor. Se rememorează patimile lui Hristos: judecarea, batjocorirea, răstignirea, moartea și punerea în mormânt.
Seara, la biserică, se oficiază Denia Prohodului, iar credincioșii, purtând lumânări aprinse, înconjoară de trei ori lăcașul sfânt, apoi trec pe sub Sfântul Aer – o pânză cu icoana înmormântării – simbolizând apropierea de mormântul Domnului. Oamenii duc acasă lumina Prohodului și înconjoară casa cu ea.
Tradiția spune că în această zi e bine să se țină post negru, iar cei care nu pot, trebuie cel puțin să nu consume urzici și să nu folosească oțet, în amintirea suferințelor lui Hristos. Se mai spune că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi roditor, iar cei care se scufundă de trei ori în apă rece vor fi sănătoși tot anul. Totodată, femeilor le este interzis să coasă, să spele sau să frământe, fiindcă astfel atrag boala și duhurile rele.
Sâmbăta Mare – ziua tăcerii și a pregătirii
Sâmbăta Mare este ziua liniștii și a reculegerii. Este momentul în care trupul lui Iisus s-a odihnit în mormânt.
Femeile își pun haine curate, se spală, se roagă și încep pregătirile finale pentru Paște – coc pasca, cozonacii, iar vasele se așază în cuptor cu mâna dreaptă. Se ține cont ca numărul tăvilor să fie cu soț, pentru a nu atrage necazuri.
După apus, bisericile se pregătesc de marea sărbătoare: se aprind luminile, iar la miezul nopții începe slujba Învierii. Credincioșii vin cu lumânări, iau Lumină din Lumină și rostesc salutul pascal: „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”, cuvinte care se vor păstra în case și în comunități timp de 40 de zile.
În toată Săptămâna Patimilor, credincioșii sunt îndemnați să se ierte unii pe alții, să se împace cu cei cu care au fost în dușmănie și să se apropie de Dumnezeu. Este o perioadă de purificare completă, care deschide drumul către lumina Învierii.
