Dragoș, fiul lui Valeriu Boboc, omorât în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, la 17 ani de la acele evenimente, declară că a așteptat și a sperat să se facă dreptate pentru tatăl său, dar și pentru alți tineri, „dar, din păcate, este cum este”. Tânărul de 18 ani spune că își cunoaște tatăl doar din fotografii și că-l consideră „nu victimă, ci erou”, transmite ZdG.
Dragoș avea doar un an și opt luni în aprilie 2009, așa că nu-și poate aminti chipul, vorbele, mângâierile sau dragostea tatălui său: „Eu îl cunosc doar din poze și din povestirile bunicii. Eram prea mic ca să fi memorat fragmente din acea vreme (…) Au trecut repede anii. Nespus de repede. Nici nu am simțit cât de repede au trecut”, spune el, la 17 ani de la evenimentele din aprilie 2009”.
În fiecare an, Dragoș, împreună cu bunica sa, Ala Boboc, mama lui Valeriu, merge la cimitirul din sat, la mormântul tatălui său. Fotografia de pe cruce îl arată foarte tânăr, aproape adolescent, aproape de vârsta pe care o are astăzi fiul său.
„Zilele generației noastre, astăzi, sunt cu mai multă libertate și datorită celor care au ieșit la proteste atunci. Nu pot să-mi imaginez cum ar fi fost dacă atunci, în 2009, nu s-ar fi produs schimbarea. Da, am așteptat să se facă dreptate pentru cei care au avut de suferit, dar, din păcate, este cum este”, consideră Dragoș.
Întrebat dacă ar avea ce să-l întrebe pe Ion Perju, fostul polițist condamnat la 10 ani de închisoare pentru omorul lui Valeriu Boboc și aflat acum în detenție, după ce a fost fugar ani la rând, Dragoș a răspuns: „L-aș întreba, în primul rând: DE CE?”.
Tânărul a precizat că, dacă ar avea timp, lista cu întrebări pentru fostul polițist ar fi mult mai lungă, pentru că ar vrea să știe ce a simțit atunci când lovea fără oprire și ce simte astăzi, mai ales că viața lui s-a transformat într-un coșmar după acele evenimente.
„Pentru noi, el nu e victimă, ci erou. Putea trece liber cu pachetul de scutece pe lângă mulțimea care protesta, grăbindu-se acasă, acolo unde era așteptat de familia sa, dar el a decis altfel. S-a alăturat protestatarilor și a fost omorât. Ce să zic despre tata? A fost un erou. Un erou. Pur și simplu. Alături de alți tineri ca și el care s-au alăturat atunci luptei pentru libertate”, a mai declarat Dragoș despre tatăl său.
În prezent, Dragoș își face studiile la Școala Profesională nr. 5 din Chișinău și visează să devină bucătar. Totodată, este membru al Consiliului Național al Elevilor (CNE), care își propune să asigure dreptul elevilor la opinie și la libera exprimare, precum și dreptul de a participa la procesul decizional.
TV8.md amintește că Ion Perju, cel care ar fi fost primul care l-a lovit pe Valeriu Boboc, a fost condamnat la 10 ani de închisoare la data de 30 martie 2015, după ce a fost declarat nevinovat pe 24 decembrie 2013, printr-o sentință a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Acum 10 ani, acesta a părăsit sala de ședințe înainte de pronunțarea sentinței, pledând pe tot parcursul procesului ca nevinovat.
Victor Boboc, tatăl victimei, declara atunci: „El este primul pe lista Interpol care este dat în căutare și posibil se află în Rusia și din acest motiv nu poate fi extrădat, spunea procurorul. El a fost unul din participanți la omorul lui Valeriu, a fost primul care l-a lovit, după care cei din Fulger l-au omorât. L-au găsit țap ispășitor și i-au acordat timp ca să fugă cu câteva minute înaintea deciziei din sala de judecată”.
Dosarul a ajuns în atenția magistraților de la Curtea Supremă de Justiție, după ce Perju a formulat recurs împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2015, însă a fost respins.
Pe 16 septembrie 2025, fugarul a fost descoperit și reținut în urma unor percheziții la membrii rețelei „Șor”.
Pe 7 iunie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza lui Valeriu Boboc. Astfel, Republica Moldova a fost obligată să achite familiei Boboc 50 de mii de euro cu titlu de prejudiciu moral și suma de 7 mii de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
„Curtea a constatat violarea Articolului 2, dreptul la viață, din Convenție, sub aspect material și procedural, bătaia până la moarte a feciorului/soțului reclamanților de către poliție, utilizarea forței de către poliție nu era absolut necesară și lipsa unei investigații eficiente”, potrivit instanței.
Dosarul privind moartea lui Valeriu Boboc a ajuns la CEDO în anul 2017. Tânărul a murit după ce a fost bătut cu bestialitate în PMAN de mai mulți oameni ai legii.
Opinia publică este încă în așteptarea unei justiții echitabile în dosarul „7 aprilie 2009”. Până în prezent, singurii condamnați pentru violențele din acea zi au fost ministrul de Interne de atunci, Gheorghe Papuc și fostul comisar general al mun. Chișinău, Vladimir Botnari.
Papuc a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, iar Botnari la doi ani cu suspendare, pentru neglijență în serviciu și încălcarea drepturilor și intereselor ocrotite de lege, însă au fost achitați la Curtea Supremă de Justiție. De asemenea, celor doi le-au fost retrase gradele de general.
În octombrie 2009, Parlamentul a decis să creeze o Comisie de anchetă pentru elucidarea cauzelor și consecințelor evenimentelor din 7 aprilie 2009, iar în iulie 2019 Comisia de anchetă a aprobat un raport, prin care a venit cu mai multe solicitări către procuratură, MAI și Parlament, inclusiv să fie creat un raport public privind cauzele penale pornite în urma verificării acţiunilor de fraudare a rezultatelor alegerilor parlamentare și să se investigheze suplimentar cazul arborării drapelului României pe sediul Preşedinţiei.
Evenimentele din 7 aprilie au provocat o adevărată criză politică în țară. Președintele PCRM, Vladimir Voronin a înaintat un demers către Curtea Constituțională prin care a solicitat ca voturile obținute în urma scrutinului să fie renumărate integral.
Rezultatele renumărării nu s-au soldat însă cu nicio schimbare, comuniștii având în continuare asigurate 60 din cele 101 de locuri din Legislativ.
În data de 12 mai, Voronin a fost ales președinte al R. Moldova cu votul celor 60 de deputați ai PCRM.
Au urmat alegeri parlamentare anticipate, în 29 iulie 2009, scrutin care a adus la putere Alianța pentru Integrare Europeană formată din Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal și Alianța Moldova Noastră.
