Securitatea a fost întotdeauna unul dintre principalele motive pentru care Moldova, țintă a războiului hibrid al Kremlinului, și-a dorit să adere la Uniunea Europeană (UE). Totuși, țara noastră poate contribui și la securitatea blocului, oferind sprijin țărilor care se confruntă cu alegeri pentru a contracara campaniile de dezinformare și destabilizare ale Moscovei, a declarat viceprim-ministrul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, pentru Politico.
„Aderarea Moldovei este adesea descrisă ca o garanție de securitate pentru țara noastră și este. Dar, în egală măsură, reprezintă o investiție strategică în propria securitate a Europei”, a afirmat Gherasimov.
Situată între România și Ucraina, la marginea estică a blocului, țara noastră a devenit un teren de testare pentru războiul hibrid al Rusiei și pentru cele mai bune modalități de a-l contracara. „Aducem ceva unic la masă. Cunoștințe câștigate cu greu și soluții testate pe teren împotriva amenințărilor hibride rusești”, a declarat Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate națională al președintelui Moldovei.
Guvernul de la Chișinău acuză Moscova că a desfășurat campanii de interferență electorală la scară largă și acțiuni de destabilizare înaintea unor scrutine-cheie din 2024 și 2025. Potrivit autorităților, tacticile Kremlinului au inclus cumpărarea voturilor, atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice și folosirea „fabricilor de troli” pentru răspândirea dezinformării. Moscova a negat orice implicare.
Mai mult, Republica Moldova este un teren de testare pentru tacticile aplicate de Rusia și în alte state, susține Olga Roșca, consilieră pentru politică externă și afaceri europene a președintei Maia Sandu.
„Alegerile sunt cea mai ușoară cale de acces pentru Rusia”, a subliniat aceasta.
Anul trecut, autoritățile din Moldova au destructurat o rețea transfrontalieră care antrena tineri în tabere secrete din Bosnia și Serbia pentru operațiuni de destabilizare în Franța și Germania. Participanții erau instruiți să piloteze drone, să utilizeze dispozitive incendiare și să evite forțele de ordine în timpul protestelor.
Stanislav Secrieru a declarat că țara a împărtășit lecțiile învățate cu statele membre ale UE care organizează alegeri în această perioadă.
„Am testat și implementat, prin încercări și erori, strategii eficiente de contracarare. Putem oferi expertiză în combaterea finanțării ilicite, a dezinformării, în securitate cibernetică și în protejarea integrității proceselor electorale”, a precizat consilierul prezidențial.
Ungaria organizează alegeri săptămâna viitoare, considerate de Moscova și Bruxelles esențiale pentru a stabili dacă țara se va apropia de Rusia sau va rămâne aliniată Uniunii Europene. Anul viitor, Franța, Italia, Spania și Polonia sunt așteptate să desfășoare alegeri.
Autoritățile franceze au declarat că au detectat campanii de dezinformare susținute de Rusia, de intensitate redusă, înaintea alegerilor municipale din martie și au avertizat asupra unui risc ridicat de interferență în alegerile prezidențiale de anul viitor. Campaniile de dezinformare și alte operațiuni de război hibrid ar putea favoriza mișcările populiste, inclusiv partidul de extremă dreapta Rassemblement National, care se situează pe primul loc în sondaje și este considerat, în mod tradițional, apropiat de Rusia.
Într-un document transmis oficialilor UE la scurt timp după alegerile parlamentare din Republica Moldova de anul trecut și consultat de „Politico”, Guvernul a subliniat că drumul spre aderare este îngust, iar victoria partidelor pro-europene a oferit „o fereastră de oportunitate”.
