Societatea Republicii Moldova este tot mai unită, mândră, mulțumită de viață și susține integrarea în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, proporția celor care nu se simt deloc în siguranță este mai mare, iar așteptările negative sau incerte privind viitorul sunt în ușoară creștere. Datele au fost prezentate în Raportul 2024-2025 elaborat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (CCSD) referitor la Indexul Rezilienței Informaționale Naționale.
Potrivit unui comunicat al instituției, raportul analizează dinamica percepțiilor și atitudinilor sociale în raport cu obiectivele strategice ale țării, reflectate prin pilonii comunicării strategice.
Astfel, pe dimensiunea integrării europene, 53% dintre cetățeni sprijină acest proces. Totuși, analiza indică o polarizare accentuată între susținătorii parcursului european și cei care manifestă atașament față de Rusia (36%), cu o reducere a pozițiilor neutre.
„Această tendință poate genera tensiuni sociale. Spațiul informațional și încrederea în mass-media influențează semnificativ aceste percepții. Deși așteptările pozitive rămân stabile, cele negative au crescut cu până la 10%, pe fondul diminuării pozițiilor indecise, indicând efectul dezinformării bazate pe emoții”, se arată în comunicat.
Totodată, raportul scoate la iveală un paradox: pe de o parte, majoritatea cetățenilor consideră că un stat puternic necesită responsabilitate civică, dar, pe de altă parte, responsabilitățile colective, precum intervenția împotriva ilegalităților sau apărarea țării, sunt percepute ca fiind mai puțin importante în anul 2025 decât în 2024.
De exemplu, dacă în anul 2024, 89% dintre respondenți erau de părerea că oamenii din Moldova trebuie să protejeze țara de dușmani, în 2025 numărul acestora a scăzut cu 6 puncte procentuale. O schimbare semnificativă se observă și în opinia despre serviciul militar obligatoriu, procentul scăzând de la 75% la 65%.
Totuși, încrederea în Armata Națională crește, 89% exprimând respect pentru militari. Nivelul de încredere a ajuns la 54%, față de 49% în 2024. În schimb, percepția privind cooperarea poliției și a forțelor de ordine a scăzut de la 48% la 43%,.
În același timp, 69% dintre cetățeni susțin neutralitatea, însă sprijinul pentru pregătirea de amenințări globale și regionale sugerează o interpretare „neutralității active”. În acest sens, Uniunea Europeană este percepută drept principalul partener pentru întărirea stabilității și securității naționale în context regional (49%), urmată de România (48%).
„Fără o comunicare clară privind măsurile de prevenire, încrederea în instituții poate scădea”, avertizează autorii studiului.
În plan economic, se atestă o reziliență mai bună. Totuși, așteptările negative sau incerte privind viitorul sunt în ușoară creștere. 67% dintre cetățeni ar rămâne în țară pentru a-și găsi un loc de muncă, în timp ce 23% ar pleca peste hotare. În rândul tinerilor, opțiunile sunt împărțite în mod egal.
„Consolidarea rezilienței informaționale naționale depinde de implicarea fiecărui cetățean. Participarea informată, respectul pentru lege și susținerea valorilor democratice întăresc parcursul european al Republicii Moldova. Fiecare alegere responsabilă, fiecare vot și fiecare acțiune civică contribuie direct la viitorul comun. Uniți prin încredere și solidaritate, putem construi o societate sigură, prosperă și ancorată ferm în spațiul european”, se arată în comnicat.
Raportul se bazează pe două sondaje despre Indexul RIN, realizate în 2024 și 2025 de CCSCD, cu sprijinul experților PractNet. Datele au fost colectate de compania CIVIS, pe eșantioane reprezentative la nivel național: 1.204 persoane în mai 2024 și 1.207 persoane în mai 2025.
Analiza are la bază în principal Indexul RIN, dar este completată și cu alte date naționale și internaționale relevante pentru Republica Moldova, inclusiv de la Biroul Național de Statistică, rezultate electorale și cercetări privind spațiul informațional realizate de CCSCD.
