De la democrație defectuoasă la regim hibrid. Republica Moldova a fost retrogradată în Indexul Democrației pentru anul 2025 realizat tradițional de prestigioasa revistă britanică The Economist. Țara noastră a înregistrat regrese la capitolele ce se referă la asigurarea pluralismului politic, organizarea alegerilor și presiuni asupra opoziției, ceea ce ne apropie mai tare de regimurile autoritare.
Potrivit analizei realizate de The Economist Inteligence Unit, în 2025, Republica Moldova a realizat unele regrese deși discursul guvernării este unul proeuropean și democratic. Raportul precizează că evoluțiile instituționale nu confirmă progresele anunțate de guvernare.
În metodologia internațională, categoria „regim hibrid” indică probleme serioase precum: presiuni asupra opoziției, limitarea pluralismului politic, vulnerabilități în organizarea alegerilor, influență politică asupra instituțiilor. Cu alte cuvinte nu vorbim de dictatură, dar nici de o democrație funcțională.
Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, explică retrogradarea Republicii Moldova din categoria „democrație fragilă” în cea de „regim hibrid” printr-un amestec de vulnerabilități interne, ingerințe externe și limite ale metodologiei folosite de The Economist Intelligence Unit. El atrage atenția că reacțiile apărute în spațiul public sunt, în multe cazuri, prea grăbite, în condițiile în care analiza completă pe țară nu este încă disponibilă.
Groza subliniază că Republica Moldova era deja foarte aproape de pragul care separă cele două categorii. În 2024, scorul general al țării a fost 6,04, adică la doar patru sutimi peste limita minimă pentru „democrație fragilă”. În aceste condiții, chiar și o scădere mică putea duce automat la reclasificare.
„Nu vorbim, prin urmare, despre un colaps, vorbim despre traversarea unui prag statistic convențional într-o zonă de fragilitate în care ne aflam deja”, a subliniat acesta.
Potrivit lui Groza, cea mai mare vulnerabilitate a Moldovei s-a văzut deja în 2024, la capitolul proces electoral și pluralism. El amintește că aproape întreaga pierdere de scor de atunci a venit din degradarea pilonului electoral, pe fondul interferențelor rusești în alegerile prezidențiale și în referendumul constituțional pentru aderarea la UE. În acest context, el consideră că presiunea externă și reacțiile interne de apărare au continuat să apese și în 2025 asupra evaluării Moldovei.
„Măsurile defensive pe care o democrație de frontieră este obligată să le ia împotriva unei agresiuni hibride susținute cum ar fi restricții împotriva partidelor finanțate ilegal din străinătate, amendamente de urgență la Codul Electoral sunt citite de metodologia agregată ca „deteriorări” la pilonii pluralismului, chiar și atunci când sunt, în esență, acte de autoapărare democratică. Este un punct orb al metodologiei, pe care chiar raportul din 2024 îl recunoaște implicit, dar nu îl rezolvă. Aceeași problemă apare și în alte indexuri”, a declarat Iulian Groza.
Cu alte cuvinte, Moldova poate pierde puncte nu doar pentru că este ținta unei agresiuni hibride, ci și pentru că răspunde la această agresiune prin măsuri care, privite strict tehnic, sunt interpretate ca limitări ale pluralismului sau ale participării politice.
Directorul IPRE mai atrage atenția că tonul catastrofal din unele reacții publice este exagerat și scoate din context realitatea prin care trece Republica Moldova:
„De parcă această retrogradare ar putea fi pusă exclusiv în responsabilitatea actualei guvernări. De parcă noi am fi trăit ultimii ani într-un vid. De parcă nu am fi ținta celei mai intense campanii de influență negativă și intereferență în democrația noastră din partea Rusiei. Sau de parcă am fi funcționat ca stat și societate într-un regim normal, nu într-unul de crize și tensiuni continue”.
Groza mai spune că tabloul general nu este atât de sumbru pe cât pare dintr-un singur index. Potrivit lui, alte clasamente internaționale recente indică mai degrabă scăderi ușoare decât o prăbușire a democrației din Republica Moldova.
În V-Dem Liberal Democracy Index 2026, Republica Moldova a coborât de pe locul 57 pe 73 din 179 de state, dar a rămas în categoria „democrație electorală”. În Bertelsmann Transformation Index 2026, scorul Moldovei pentru transformare politică a rămas practic neschimbat față de 2024, țara fiind menținută în categoria „democrație imperfectă”.
La Corruption Perceptions Index 2025 al Transparency International, Moldova a pierdut un singur punct, ajungând la 42, în timp ce raportul o menționează, alături de Ucraina, printre statele care merită urmărite pentru progresul în vettingul judiciar și reformele aliniate la UE. Totodată, în World Press Freedom Index 2025 al Reporters Without Borders, țara a coborât patru poziții, de pe 31 pe 35, dar a rămas în zona calificată drept „satisfăcătoare”, înaintea majorității vecinilor.
Indexul Democrației, elaborat anual de The Economist Inteligence Unit analizează 167 de state pe baza a 60 de indicatori, grupați în cinci domeniicheie, fiind considerat unul dintre cele mai importante instrumente internaționale de evaluare a calității democrației.
Autorii notează că, la nivel global, situația s-a îmbunătățit ușor. Din cele șapte schimbări de regim înregistrate în 2025, cinci au fost pozitive. De exemplu, Franța a revenit în categoria „democrațiilor depline”, iar România, Malawi, Senegal și Paraguay au trecut din categoria „regimurilor hibride” în cea a „democrațiilor defectuoase”.
Pe lângă Republica Moldova, și Angola a coborât în clasament, țara africană fiind inclusă în rândul regimurilor autoritare.
