Acuzații de fraudă electorală și tensiuni politice majore marchează scrutinul legislativ din Ungaria, unde tabăra premierului Viktor Orbán și opoziția se acuză reciproc de nereguli, în timp ce experții avertizează că rezultatul ar putea fi contestat în instanță, indiferent de câștigător, scrie adevărul.ro.
Viktor Orbán se confruntă cu cea mai dificilă provocare din ultimii 16 ani de guvernare, în contextul în care contracandidatul său, Péter Magyar, fost apropiat al puterii, și partidul său Tisza, conduceau în sondaje înaintea votului de duminică.
Datele oficiale arată o mobilizare fără precedent: aproximativ 54% dintre alegătorii înscriși votaseră până la ora 13:00, comparativ cu 40% la alegerile din 2022. Este cel mai ridicat nivel de participare înregistrat în istoria post-comunistă a Ungariei.
Rezultatul ar putea fi contestat juridic, indiferent de deznodământ
Abele tabere se pregătesc deja pentru o confruntare după închiderea urnelor, programată la ora 19:00 (20.00 ora Românie). Schimbul de acuzații privind posibile fraude se intensifică, iar analiștii avertizează că rezultatul ar putea fi contestat juridic, indiferent de deznodământ.
Sute de observatori internaționali au ajuns la Budapesta pentru a monitoriza procesul electoral. În paralel, tabăra lui Orbán și-a organizat propriile structuri de monitorizare. Printre observatori se numără și reprezentanți ai grupului european de dreapta Patriots for Europe, dar și aproximativ 100 de persoane afiliate organizațiilor apropiate guvernului. Se prefigurează astfel o confruntare de narative cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, criticată de autoritățile ungare ca fiind politizată.
Suspiciunile de fraudă au fost amplificate de un documentar realizat de jurnaliști independenți, difuzat la finalul lunii martie, care susține existența unor practici extinse de cumpărare a voturilor și presiuni asupra alegătorilor din mediul rural în favoarea partidului Fidesz. Martori citați în material afirmă că sume de bani ar fi fost oferite în schimbul votului.
Un consilier local din Albertirsa a declarat că în unele cazuri alegătorilor li s-ar fi oferit până la 80 de euro pentru a vota cu Fidesz. În același timp, un om de afaceri ungar a anunțat o recompensă de aproximativ 300.000 de forinți pentru cei care pot dovedi fraude electorale.
O rețea de peste 2.400 de observatori independenți a fost mobilizată în peste 100 de locații din țară pentru a documenta eventuale nereguli, iar suspiciunile identificate urmează să fie transmise în direct online.
Atât opoziția, cât și partidul de guvernământ au pus la dispoziția alegătorilor mecanisme pentru raportarea fraudelor – de la platforme online până la linii telefonice dedicate.
Reprezentanții Fidesz susțin însă că majoritatea neregulilor ar fi comise de opoziție. Potrivit acestora, sute de cazuri ar fi deja investigate, unele ajungând inclusiv în atenția poliției.
La rândul său, liderul opoziției, Péter Magyar, a declarat că va accepta rezultatul alegerilor în absența unor fraude majore, dar a acuzat guvernul că ar pregăti scenarii de tip „steag fals” pentru a compromite votul în zonele favorabile opoziției.
În paralel, oficiali apropiați guvernului au avertizat asupra unor posibile tensiuni post-electorale. Purtătorul de cuvânt internațional al lui Orbán a sugerat că opoziția ar putea mobiliza susținători în apropierea reședinței premierului, în cazul unui rezultat nefavorabil.
Aceste acuzații au fost respinse de opoziție, care le califică drept tentative de intimidare și de alimentare a fricii. Péter Magyar a făcut apel la calm și a cerut alegătorilor să ignore provocările, acuzând la rândul său influențe externe în retorica guvernamentală.
În pofida tensiunilor, liderul opoziției și-a exprimat optimismul, subliniind că prezența ridicată la vot ar putea marca un moment decisiv în istoria politică a Ungariei.
Presa guvernamentală deja spune că râul Tisza va transforma Budapesta într-un Maidan în noaptea alegerilor, dar Magyar răspunde că acestea sunt doar știri de groază de la Fidesz.
Presa apropiată guvernului de la Budapesta lansează acuzații grave în ziua alegerilor, susținând că partidul de opoziție Tisza ar pregăti scenarii de destabilizare, inclusiv proteste violente în capitală. Liderul formațiunii, Péter Magyar, respinge categoric aceste afirmații și le califică drept „manipulări și sperietori electorale”.
Mai multe publicații apropiate puterii au relatat, duminică dimineață, despre un presupus „document intern scurs”, redactat în limba engleză, care ar descrie un așa-zis plan de acțiune pentru ziua votului. Potrivit acestor surse, documentul ar prevedea ca liderul opoziției să-și declare victoria înainte de anunțarea rezultatelor oficiale, urmând ca eventualele rezultate nefavorabile să fie contestate prin mobilizarea străzii.
Materialul a fost făcut public de Csercsa Balázs, fost membru al unei structuri interne a partidului Tisza, devenit între timp critic al formațiunii și o prezență constantă în media apropiată guvernului.
Așa-numitul „Election Day Action Plan” include scenarii controversate: proclamarea prematură a victoriei, invocarea unor presupuse fraude electorale în cazul schimbării rezultatului și chiar declanșarea unor proteste inspirate de mișcarea din Protestele Euromaidan, care au dus la schimbarea regimului de la Kiev.
Documentul menționează, de asemenea, mobilizarea unor grupuri organizate în marile orașe și pe principalele axe de transport, precum și provocarea deliberată a forțelor de ordine. În plus, se vorbește despre pregătirea unor clădiri guvernamentale pentru a susține proteste de durată și despre un presupus sprijin extern, inclusiv din partea Comisia Europeană și a guvernului german.
Reacția opoziției nu a întârziat. Péter Magyar a declarat că susținătorii formațiunii „așteaptă cu calm și încredere închiderea urnelor”, subliniind că prezența ridicată la vot confirmă importanța scrutinului.
„Este o minciună tipică a Fidesz să sugereze că se pregătesc acțiuni violente sau ocuparea instituțiilor statului”, a afirmat acesta, acuzând partidul de guvernământ că încearcă să inducă panică în rândul electoratului.
În paralel, expertul în spațiul rus András Rácz a declarat că astfel de narațiuni sunt construite de săptămâni în presa guvernamentală, care sugerează constant riscul unor provocări violente sau chiar al unei implicări externe, inclusiv din partea Ucrainei.
Analistul consideră însă că aceste scenarii nu au o bază rațională. „Nu există o explicație credibilă pentru care Ucraina ar risca să intervină într-un proces electoral dintr-un stat membru UE și NATO”, a subliniat acesta.
În opinia sa, construirea acestor teme urmărește pregătirea opiniei publice pentru eventuale tensiuni post-electorale, astfel încât responsabilitatea să poată fi atribuită rapid unor actori externi, indiferent dacă acuzațiile sunt sau nu fundamentate.
Totodată, expertul avertizează că, în logica războiului informațional, astfel de narațiuni pot preceda acțiuni concrete, inclusiv provocări menite să escaladeze situația. El atrage atenția că, teoretic, astfel de operațiuni ar fi mai ușor de orchestrat dinspre Rusia decât din Ucraina, inclusiv prin utilizarea unor persoane vorbitoare de limba ucraineană.
În acest context tensionat, riscul unor proteste sau confruntări nu este exclus, mai ales în scenariul unui rezultat electoral strâns, contestat de una dintre părți.
