Victoria lui Peter Magyar în Ungaria nu înseamnă, automat, o schimbare decisivă pentru parcursul european al Republicii Moldova. Analistul politic Mihai Isac spune că, deși la Budapesta ar putea urma un ton mai cooperant față de Bruxelles, Chișinăul nu trebuie să creadă că dosarul său european se va rezolva mai ușor doar pentru că Viktor Orban a pierdut puterea. Mesajul de fond, susține expertul, este că Republica Moldova trebuie să avanseze prin reforme, diplomație și relații solide cu toate statele UE, fără să aștepte ca schimbările politice din alte capitale să-i deschidă singure ușa spre aderare.
Analistul politic Mihai Isac a declarat pentru TV8 că Peter Magyar nu reprezintă o ruptură totală de epoca Orban: „Nu este anti-Orbanul absolut, ci mai degrabă o versiune mai occidentalizată, mai curată instituțional și mai prudentă diplomatic a aceluiași reflex de interes național pe care Ungaria l-a cultivat în ultimii ani. Faptul că l-a învins pe Viktor Orban nu înseamnă că vine din altă planetă politică”.
Schimbare de ton, nu ruptură totală
Expertul amintește că Magyar l-a admirat în copilărie pe Viktor Orban, iar campania Tisza a preluat mai multe elemente din manualul Fidesz, de la mobilizarea de teren și apelul la patriotism până la folosirea intensă a simbolurilor naționale și a unui mesaj simplu și disciplinat. În opinia analistului, toate acestea sugerează nu o ruptură totală de orbanism, ci mai degrabă o revoltă din interiorul sistemului împotriva unui model ajuns la uzură.
„Nimeni din cancelariile europene nu trebuie să se îmbete cu apă rece. Peter Magyar provine din interiorul sistemului Orban, nu este Mesia liberalismului ungar și primele luni vor arăta capacitatea acestuia de a administra dosarele politice de interes”, avertizează Mihai Isac.
Analistul mai notează că începutul mandatului ar putea fi marcat și de presiunea intereselor oligarhilor afiliați lui Orban, dar și de influențe venite dinspre Moscova, pe fondul problemelor economice profunde din Ungaria.
De aceea, pentru Republica Moldova, spune Mihai Isac, este prea devreme să se vorbească despre o schimbare strategică profundă la Budapesta: „Diferența reală dintre Orban și Magyar pare să fie, cel puțin deocamdată, mai mult de ton, de metodă și de raportare la Occident decât de ADN politic”.
Mihai Isac susține că și programul Tisza confirmă această prudență. Acesta subliniază că formațiunea nu susține aderarea accelerată a Ucrainei la UE, cere referendum obligatoriu pe tema aderării, nu vrea trupe ungare în Ucraina, respinge cotele de migranți și păstrează gardul de la frontiere. În același timp, programul vorbește explicit despre reprezentarea consecventă a drepturilor maghiarilor din afara granițelor și despre negocieri ferme cu Slovacia și Ucraina. Cu alte cuvinte, Republica Moldova ar putea vedea o Ungarie mai cooperantă cu Bruxellesul, dar nu una complet desprinsă de reflexele identitare și suveraniste cultivate în epoca Orban.
Drumul european al Moldovei rămâne lung și vulnerabil
Pentru Chișinău, reacția corectă ar trebui să fie una pragmatică. „Republica Moldova trebuie să stabilească cât mai repede canale de comunicare cu noua administrație de la Budapesta”, spune analistul, amintind că și în ultimii ani conducerea de la Chișinău a depus eforturi pentru a menține dialogul cu administrația Orban. Tot el avertizează că „Chișinăul nu trebuie să permită ca relația sa cu Budapesta să fie influențată de relația Kiev-Budapesta”.
Analistul insistă însă că miza principală pentru Republica Moldova nu este entuziasmul, ci realismul. Aderarea la Uniunea Europeană nu este automată, iar tratatul de aderare trebuie semnat și ratificat de toate statele membre: „Asta înseamnă că un scrutin câștigat azi la Budapesta nu rezolvă mâine dosarul Republica Moldova. Ratificarea va dura, guvernele se vor schimba, coalițiile se vor schimba, iar R. Moldova trebuie să gândească în ani, nu în zile”.
Totodată, Mihai Isac crede că Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru toate scenariile, inclusiv pentru riscul de a fi blocată de evoluțiile din jurul Ucrainei: „Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu, inclusiv pentru scenariul unei eventuale decuplări de Ucraina pe traseul european”. În opinia sa, problema nu este doar cine câștigă la Budapesta, ci și cum evită Chișinăul să devină „ostaticul unei ecuații regionale pe care nu o controlează”.
În acest context, expertul spune că Republica Moldova are nevoie de relații bune nu doar cu guvernele aflate azi la putere, ci cu toate forțele politice importante din statele UE:
„Aderarea nu se va decide într-o singură capitală și nici într-un singur ciclu electoral. Ascensiunea partidelor populiste și anti-extindere în mai multe state UE îi face pe mulți lideri europeni mai prudenți. Tocmai de aceea, Republica Moldova nu-și poate permite să fie victima jocurilor politice interne din Ungaria, Slovacia, Olanda, Franța sau oricare alt stat membru. Diplomația moldovenească trebuie să lucreze din timp cu toți actorii importanți, tocmai fiindcă procesul de ratificare va trece prin mai multe schimbări de guverne și de majorități”.
Schimbare de putere în Ungaria, calcule reci la Chișinău
Mihai Isac amintește și de tiparul politic lăsat în urmă de Viktor Orban, inclusiv prin relațiile sale cu Igor Dodon și prin pozițiile favorabile unor actori compatibili cu agenda Kremlinului. În această cheie, victoria lui Magyar poate schimba tonul, dar nu oferă garanții pentru Chișinău.
„Victoria lui Magyar poate fi o oportunitate de nuanțare, dar nu trebuie confundată cu o garanție strategică pentru Republica Moldova. Este posibil să vedem mai puțin teatru de veto, mai puține declarații pro-ruse și o relație mai funcțională între Budapesta și Bruxelles. Dar nu este deloc sigur că vom vedea o ruptură radicală în dosarele Ucraina, minorități sau suveranism.
Pentru Chișinău, concluzia trebuie să fie prudentă, rece, calculată. Moldova să își continue reformele, să-și întărească reziliența energetică și instituțională, să cultive relații politice în toate capitalele europene și să aibă planuri pentru toate scenariile, inclusiv pentru blocaj, pentru cuplare cu Ucraina și pentru o eventuală decuplare. Republica Moldova nu trebuie să aștepte ca alții să-i rezolve ecuația. Ea trebuie să fie pregătită să navigheze singură și lucid o Uniune Europeană care va rămâne mult timp un spațiu al negocierii, al veto-urilor și al politicii interne”, a conchis analistul.
