Șapte cetățeni moldoveni au fost condamnați la amenzi în Franța pentru realizarea unor graffiti care includeau imagini de sicrie, referindu-se la războiul din Ucraina. Aceștia au fost achitați de acuzația de „demoralizarea armatei”, dar au fost sancționați pentru acțiunile lor, parte dintr-o serie de acte de propagandă pro-rusă, care includ și alte cazuri de vandalism atribuite Rusiei. În același timp, Igor Grosu a confirmat autoritățile din Republica Moldova au declarat „indezirabili” mai mulți ofițeri ruși din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), staționați ilegal în regiunea transnistreană. Aceasta este o măsură fermă a Chișinăului, care subliniază poziția sa împotriva prezenței ilegale a trupelor ruse pe teritoriul său. Totodată, discuțiile între autoritățile moldovene și liderii regiunii transnistrene, în cadrul formatului „1+1”, s-au încheiat fără niciun progres, în ciuda eforturilor Chișinăului de a găsi o soluție politică.
În România, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian național, iar Ministerul Apărării a emis un mesaj de alertă, subliniind riscurile pentru securitatea regională. Totodată, Moscova a avertizat Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania cu privire la „dreptul la autoapărare” în cazul în care dronele ucrainene vor pătrunde prin spațiul lor aerian, în contextul unor atacuri provocate de Kiev.
UPDATE Estonia, ţară membră NATO, nu are nicio îndoială că Statele Unite o vor ajuta să se apere în cazul unui atac al Rusiei, a declarat ministrul Apărării, Hanno Pevkur, avertizând în acelaşi timp că Europa nu este pregătită să se opună singură Moscovei, relatează vineri Reuters. Serviciile de informaţii estoniene au avertizat în februarie că Rusia stochează muniţie pentru viitoare războaie după încheierea conflictului din Ucraina. Moscova a descris ca fiind absurde acuzaţiile liderilor europeni potrivit cărora Rusia ar putea ataca NATO. Preşedintele american Donald Trump a ameninţat luna aceasta că va retrage Statele Unite din NATO din cauza refuzului membrilor europeni de a trimite nave pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz. Alianţa este deja zdruncinată de planurile sale de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom ce aparţine Danemarcei, un aliat NATO. Însă Hanno Pevkur, ministrul estonian al apărării, a declarat pentru Reuters că nu are nicio îndoială că Washingtonul îi va veni în apărare dacă Rusia ar ataca Estonia, transmite Digi24.
UPDATE Rusia încearcă să promoveze pe internet o nouă generaţie de influenceri favorabili războiului din Ucraina, organizând tabere de instruire pentru adolescenţi menite să răspândească în rândul tinerilor linia dură şi antioccidentală a Kremlinului, informează AFP, conform News.ro. De la începutul invaziei Ucrainei în 2022, Moscova şi-a întărit controlul asupra spaţiului informaţional, interzicând orice critică la adresa ofensivei sale militare, restricţionând accesul la mass-media străină şi impunând agenda sa întregii societăţi. Şcolile şi tinerii sunt ţinta principală: programele şi manualele au fost modificate pentru a integra argumentele oficiale care justifică invazia, iar soldaţii vin în clase pentru a mobiliza sprijinul elevilor. Îmbrăcaţi în pulovere verzi şi berete roşii, peste 120 de adolescenţi s-au reunit la Moscova la începutul lunii aprilie într-o tabără dedicată creaţiei de conţinut, pentru a urma cursuri susţinute de militari şi jurnalişti ai mass-media de stat. Pe program: crearea de conţinut online, utilizarea inteligenţei artificiale şi dezvoltarea audienţelor. „Am constituit o echipă numeroasă de tineri care înţeleg cum să difuzeze valorile statului şi ale organizaţiei noastre”, a declarat, într-un comunicat, Vladislav Golovine, fost soldat devenit lider al unei mişcări de tineret numită „Armata Tinerilor”. Într-un videoclip promoţional, copiii aplaudă în timp ce un cadet încearcă să reîncarce o puşcă de precizie mai repede decât instructorul. O altă organizaţie care organizează tabere similare, Mişcarea Pionierilor, a lansat concursuri care premiază adolescenţii cu cele mai bune bloguri şi cu cel mai mare număr de vizualizări. Aceste tabere se înscriu în ceea ce Keir Giles, directorul Centrului britanic de cercetare şi studii privind conflictele (CRSC), califică drept „o campanie ţintită menită să restabilească prestigiul armatei ruse”.
UPDATE Ministrul ceh de externe, Petr Macinka, a dispus joi convocarea ambasadorul Rusiei la Praga în zilele următoare, în urma ameninţărilor lansate de la Moscova la adresa producătorilor europeni de echipamente militare, potrivit dpa. Praga intenţionează să-i ceară diplomatului rus explicaţii cu privire la recentele declaraţii făcute de Ministerul rus al Apărării şi de fostul preşedinte Dmitri Medvedev, a declarat un purtător de cuvânt al diplomaţiei cehe. „Aceste declaraţii vizează mai multe companii din Cehia, descrise ca fiind posibile ţinte ale atacurilor ruseşti”, a precizat purtătorul de cuvânt, potrivit Agerpres.
UPDATE Un atac rusesc din 18 aprilie a forțat o centrală de cogenerare să suspende operațiunile, iar aproximativ 6.000 de locuitori au rămas fără electricitate, au declarat autoritățile locale, transmite Kyiv Independent. Șeful Administrației Militare a Orașului Chernihiv, Dmytro Bryzhynskyi, a raportat pe Telegram că atacul a vizat facilități cheie, provocând incendii la locurile de impact. Furnizorul regional de energie, ChernihivOblenergo, a confirmat că o instalație energetică din district a fost avariată în urma atacului, provocând întreruperi largi de curent în părți ale orașului. După atac, utilitatea regională Teplokomunenergo, care furnizează căldură și apă caldă locuitorilor, a anunțat că centrala locală de cogenerare a suspendat temporar operațiunile, lăsând unele consumatori fără apă caldă. „Din păcate, facilitățile de infrastructură critică au fost din nou vizate deliberat, ceea ce a afectat stabilitatea operării acestora”, a declarat compania. Echipele de urgență și specialiștii tehnici lucrează în prezent la fața locului, în timp ce amploarea daunelor este încă evaluată, potrivit declarației.
UPDATE Uniunea Europeană preconizează să acorde Ucrainei o nouă tranșă de asistență financiară cuprinsă între 2, 5 miliarde -2,7 miliarde de euro, după ce parlamentul ucrainean va fi votat legile necesare pentru impulsionarea realizării reformelor cerute de UE, a declarat joi comisarul european pentru extindere Marta Kos, potrivit Reuters, transmite Agerpres. În cadrul unui eveniment la Washington, la care a participat și ministrul de finanțe ucrainean Serhi Marcenko, Marta Kos a declarat că nu are niciun dubiu că ajutorul financiar constând din prima tranșă de 90 de miliarde de euro dintr-un împrumut mai mare - blocat până acum de premierul ungar Viktor Orban - va ajunge în curând la Kiev, după recentele alegeri parlamentare din Ungaria, câștigate de opoziția proeuropeană. Marcenko a afirmat că deficitul de finanțare al Ucrainei, în valoare de 52 de miliarde de dolari în 2026, va fi acoperit de îndată ce împrumutul UE va fi deblocat, dar a adăugat că guvernul său se află încă în discuții cu privire la acoperirea deficitului preconizat pentru 2027.
UPDATE Şapte cetăţeni moldoveni au fost condamnaţi la plata unor amenzi după ce au imprimat graffiti reprezentând sicrie, în iunie 2024, o trimitere la Războiul din Ucraina, însă au fost achitaţi de delictul de „demoralizarea armatei”, cu privire la care parchetul francez a cerut pedepse cu închisoarea, relatează AFP, conform News.ro. Cinci dintre ei au fost condamnaţi joi, de către un tribunal corecţionat de la Paris, la plata unor amenzi de 1.000 de euro, unul la plata unei amenzi de 7.000 de euro, iar cel care a fost prezentat drept cel care dădea ordine la plata unei amnezi de 10.000 de euro. Niciunul dintre ei nu a fost prezent la proces, la 23 februarie. Dosarul face parte dintr-o serie de cazuri legate de amestecuri străine - imnprimarea unor stele ale lui David albastre în regiunea pariziană, în care au fost inculpaţi doi moldoveni, imprimarea unor mâini roşii pe Memorialul Holocaustului, în care au fost condanaţi patru bulgari sau depunerea unor capete de porc în faţa unor moschei. Aceste operaţiuni sunt atribuite cu regularitate de către cercetători şi servicii de securitate Rusiei, acuzată de tentative de subminare a susţinerii Ucrainei de către ţări din Europa şi care şi-a invadat vecinul la scară mare în februarie 2022. Alte operaţiuni de război hibrid - de exemplu sabotaje - au avut loc în alte ţări din Europa.
UPDATE Cea mai mare companie petrolieră din Rusia, „Rosneft”, condusă de Igor Sechin, un apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat că este imposibilă crearea unor modele „suverane” și „naționale” de inteligență artificială (IA) izolate de restul lumii. Acest lucru reiese din răspunsul companiei la proiectul de lege elaborat de Ministerul Digitalizării, care reglementează funcționarea IA în Rusia, a remarcat RBC. La „Rosneft” s-a menționat că cerința privind dezvoltarea și antrenarea rețelelor neuronale exclusiv de către companii autohtone pe seturi de date rusești este imposibil de îndeplinit din punct de vedere tehnic, deoarece în țară nu a fost încă creată infrastructura de calcul necesară, iar datele relevante în limba rusă sunt insuficiente. În acest context, „Rosneft” a propus să se permită utilizarea pentru dezvoltarea IA a datelor accesibile publicului de pe internet, indiferent de locația serverelor, inclusiv a articolelor din „Wikipedia”. La rândul lor, Asociația Platformelor Digitale (APD), Asociația Afacerilor Europene (AEB) și Camera de Comerț și Industrie (CCI) au indicat în comentariile lor la proiectul de lege că, în prezent, în Rusia nu există modele de IA care să corespundă tuturor criteriilor declarate de „suveranitate”, deoarece toate dezvoltările rusești utilizează componente străine și seturi de date deschise.
UPDATE Ministrul Finanțelor, Serhiy Marchenko, a anunțat în cadrul Întâlnirilor de Primăvară ale FMI și Băncii Mondiale că Ucraina a atras deja aproximativ 90% din fondurile mecanismului ERA Loans – aproximativ 45 de miliarde de dolari. Acest lucru a fost raportat de serviciul de presă al ministerului, scrie UNN. Potrivit acestuia, acești bani provin din veniturile activelor rusești înghețate. Kievul se așteaptă ca partenerii să accelereze crearea unui mecanism care să permită direcționarea activelor Federației Ruse către nevoile Ucrainei. În cadrul întâlnirilor cu reprezentanți ai FMI, ai Comisiei Europene și ai guvernelor țărilor partenere, au fost discutate finanțarea pentru 2026 și progresul reformelor. Programul FMI prevede 8,1 miliarde de dolari pentru perioada 2026–2029. Ministerul Finanțelor a mai raportat că veniturile bugetului de stat în primul trimestru din 2026 au depășit 17 miliarde de dolari. În același timp, cheltuielile pentru sectorul securității și apărării sunt de peste 61,4 miliarde de dolari, adică 68% din buget. Potrivit lui Marchenko, Uniunea Europeană plănuiește să ofere Ucrainei sprijin financiar sub formă de credite în valoare de 90 de miliarde de euro în perioada 2026–2027. Aceste fonduri sunt destinate să acopere o parte din nevoile bugetare în următorii doi ani.
UPDATE O dronă rusească a pătruns, în noaptea de joi, în spațiul aerian al României, potrivit Ministerului Apărării Naționale. Sistemele de apărare aeriană au pierdut contactul radar cu aceasta la aproximativ 16 km de Chilia Veche, într-o zonă nelocuită. În această dimineață, militarii români urmează să efectueze cercetări în zona respectivă. Ministerul a condamnat ferm acțiunile Rusiei, avertizând că acestea pun în pericol securitatea regională, transmite Digi24.„În noaptea de 16-17 aprilie, forțele Federației Ruse au executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei, în zona de Nord a brațului Chilia. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea instituirii măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, fiind transmis, la ora 00.43 un mesaj RO-ALERT. Sistemele de apărare antiaeriană au monitorizat două ținte aeriene care au evoluat în zona de frontieră. Una dintre ținte a pătruns în spațiul aerian al țării noastre, contactul radar cu aceasta pierzându-se la 16 km Sud Est de Chilia Veche, deasupra unei zone nelocuite. Alerta aeriană a încetat la ora 02.48”, a anunțat Ministerul Apărării într-un comunicat, vineri dimineață.
UPDATE Cel puțin 6 persoane au fost ucise și 43 de persoane au fost rănite în atacuri rusești în ultimele 24 de ore, au raportat autoritățile locale pe 17 aprilie, transmite Kyiv Independent. Forțele ruse au lansat 172 de drone și o rachetă balistică Iskander asupra Ucrainei pe timpul nopții, a spus Forțele Aeriene. 147 de vehicule aeriene fără pilot (UAV) au fost doborâte, în timp ce 20 de drone și o rachetă balistică au pătruns apărările, lovind patru locații. În regiunea Zaporizhzhia, forțele ruse au efectuat 726 de atacuri asupra a 39 de localități în ultimele 24 de ore, ucigând trei persoane și rănind 13, a declarat guvernatorul local Ivan Fedorov. Un alt atac rusesc asupra regiunii Zaporizhzhia a rănit doi civili în dimineața zilei de 17 aprilie, au spus autoritățile locale. În regiunea Kharkiv, o femeie de 41 de ani a fost ucisă și nouă persoane au fost rănite în urma atacurilor rusești, a raportat guvernatorul Oleh Syniehubov. În regiunea Sumy, două persoane au fost ucise și alte șase rănite în ultimele 24 de ore, au raportat autoritățile regionale, în timp ce forțele ruse au efectuat peste 90 de atacuri asupra a 31 de localități, cu cele mai grele atacuri în districtele Sumy și Shostka. În regiunea Kherson, nouă persoane au fost rănite în urma atacurilor rusești, au raportat autoritățile locale, în timp ce forțele ruse au vizat infrastructura civilă și zonele rezidențiale. În regiunea Dnipropetrovsk, trei persoane au fost rănite în urma a peste 70 de atacuri efectuate de forțele ruse în ultimele 24 de ore, utilizând drone, artilerie, o rachetă și o bombă ghidată aeriană, a declarat guvernatorul regional Oleksandr Hanzha.
UPDATE Președintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu, a confirmat că mai mulți ofițeri din comandamentul Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), staționat ilegal în regiunea transnistreană, urmează să fie expulzați de pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău. „Da, confirm, este adevărat. Nu sunt doar acești doi, acolo sunt mai mulți – vreo patru-cinci în listă. Aceste persoane sunt declarate indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Grosu, la o emisiune la JurnalTV, transmite Digi24. Decizia autorităților de la Chișinău are la bază statutul ilegal al prezenței militare ruse în regiunea transnistreană. „Motivul este unul foarte simplu și concret: armata rusă se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Ne-am luat inima în dinți și am luat această decizie”, a subliniat președintele Parlamentului. Referindu-se la consecințele măsurii, Igor Grosu a explicat că există termene legale privind regimul de ședere al cetățenilor străini. În mod obișnuit, aceștia au la dispoziție până la 90 de zile pentru a-și oficializa statutul juridic în Republica Moldova. În cazul în care persoanele vizate vor ajunge pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale, li se va cere să părăsească Republica Moldova, a precizat el. „Motivul este simplu și nimic ieșit din comun: sunt reprezentanții unui stat, militari ai altui stat care se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Ei nu sunt excepții. Procedura se aplică tuturor celor care se află ilegal în țara noastră”, a precizat Grosu. În același context, oficialul a menționat că, dacă acești militari nu își legalizează șederea și rămân în regiunea transnistreană, vor fi limitați în libertatea de circulație, neavând posibilitatea de a se deplasa pe malul drept al Nistrului.
UPDATE Discuțiile destinate să ducă la găsirea unei soluții la disputa veche de decenii între Republica Moldova și regiunea sa separatistă Transnistria s-au încheiat joi fără niciun progres, în timp ce autoritățile de la Chișinău își continuă eforturile de a adera la Uniunea Europeană până în 2030, relatează Reuters. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă de inflexibilitate în cadrul negocierilor în formatul „1+1” desfășurate la Tiraspol, centrul administrativ al Transnistriei proruse, care a ieșit de sub jurisdicția Republicii Moldova în urma unui conflict armat în siajul prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991. În finalul rundei de discuții, viceprim-ministrul moldovean Valeriu Chiveri a declarat presei că Transnistria a refuzat să semneze o declarație comună privind reluarea negocierilor oficiale pentru găsirea unei soluții. Documentul urma să confirme angajamentul pentru o soluție politică bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, însă inițiativa a fost respinsă de Tiraspol, notează Radio Chișinău. „Credem că aceasta demonstrează cât de serios privește Tiraspol procesul de soluționare a conflictului”, a remarcat oficialul moldovean. „Chișinăul promovează procesul de reintegrare a țării în baza suveranității și integrității teritoriale, Tiraspolul continuă să promoveze status quo-ul, anume din aceste motive pentru a depăși această problemă am propus semnarea unei declarații scurte în numele reprezentanților politici prin care s-ar confirma reluarea procesului de negocieri pentru soluționarea politică a conflictului”, a explicat Valeriu Chiveri, potrivit postului de radio citat. La rândul său, așa-numitul ministru de externe transnistrean Vitali Ignatiev a declarat că oficialii moldoveni încearcă să saboteze discuțiile. „Nu am văzut ca (Republica) Moldova să fi pus în aplicare nici măcar un singur punct de pe ordinea de zi”, a declarat acesta.
UPDATE Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat joi Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania că Moscova își rezervă „dreptul la autoapărare” în cazul în care dronele ucrainene vor ataca Rusia prin spațiul lor aerian, a raportat agenția de știri TASS, controlată de Kremlin, citată de Kyiv Independent. Ucraina deține informații care sugerează că Rusia a redirecționat în mod deliberat drone către statele baltice și Finlanda pentru a intensifica tensiunile. Șoigu a afirmat, fără a furniza dovezi, că atacurile cu drone ucrainene asupra Rusiei au fost lansate din ce în ce mai des prin statele baltice, via Finlanda.
