Deși suntem obișnuiți să ne comemorăm răposații duminică sau luni, în câteva localități din țară Paștele Blajinilor a fost sărbătorit astăzi. La Surchiceni, Căușeni, oamenii au împărțit pomene și au închinat câte un pahar, pomenind-ui pe cei care au trecut în lumea celor drepți. Oamenii spun că obiceiul de a sărbători Blajinii sâmbătă vine din perioada sovietică, atunci când era criză de preoți.
„ Hristos a înviat. - Cu adevărat a înviat”.
„ Părinte, aici mai tare dă... dă așa mai tare”.
Părintele Augustin spun că la Surchiceni tradiția de a sărbători Paștele Blajinilor sâmbătă vine încă din anii 60, atunci când era un preot la trei sate.
„Așa a fost întemeiată rânduiala de Paștele Blajinilor, încă din vechime, de când s-au închis sfintele biserici, de prin anii 60. Era un singur preot de la Taraclia, părintele Ion și a rânduit pentru trei sate: Surchiceni, Baimaclia și Taraclia. Sâmbătă se face aici în sat, duminică la Baimaclia și luni din nou, cum se face în toată Moldova”, a menționat preot, Augustin Miron.
„ Din cauza că nu avem biserică în sat, venim sâmbăta și pomenim pe cei răposați. Aici e tata îngropat, în față sunt buneii și un verișor...”.
„ Demult așa se face și așa facem și noi, respectăm tradiția. Ne întâlnim doar acum pentru că nu avem timp, doar la mormintele petrecuților”.
Pentru localnici nu este principială ziua în care își pomenesc morții. Important este să păstreze tradiția.
„Se zice că dacă nu erau ei, nu eram noi. Trebuie să trăim și să-i pomenim. Să fim sănătoși”.
„- De sufletul lui tata, Andrei. - Dumnezeu să-i ierte și să trăim să-i pomenim”.
Pomenirea celor trecuți în lumea celor drepți este motiv de reunire la o masă a tuturor rudelor. Unii chiar și recunosc faptul că nu știu când și-ar mai revedea rudele dacă nu ar fi Paștele Blajinilor.
„Aici îi pomenim pe bunei, apoi plecăm acasă mai stăm cu neamurile, ne mai aducem aminte de peripețiile pe care le făceam pe când eram copii. - Ce bucate nu lipsesc de pe masă? - Desigur sarmalele, cozonacul, pasca, toate bucatele noastre tradiționale românești”.
Totuși, localnicii spun că nu mai este atmosfera de odinioară.
„ Făceau înainte, puneau jos și ne îngrămădeam și mâncam, dar acum toți pe acasă”.
„ Înainte părinții noștrii iată acolo puneau mese, dar acum fiecare cu familia lui. S-a schimbat lumea. - Dar cred că așa e mai corect”.
Nu a lipsit nici diaspora. Anul trecut, la Blajini, Elena Armaș, împreună cu familia a venit acasă, în premieră, după 15 ani. De atunci, și-a spus că va veni în tot anul.
„Venim din Irlanda. Prima dată am venit anul trecut după 15 ani de când eram plecați. Ne adunăm, avem aici socrii înmormântați. Ne străduim să păstrăm tradiția, să vadă copiii”.
„ Cu rudele apropiate venim de departe, ca să ne vedem măcar odată în an. Cât despre pomene, avem de toate: ouă vopsite, pască, miel, plăcintă tradițională”.
„ Sunt zile precum Paștele, Paștele Blajinilor în care noi venim la țară și vreau ca ei să vadă ce fac părinții, pentru că asta am văzut și la părinții noștrii și să transmitem aceste valori mai departe”.
Slujitorii bisericii îi îndeamnă pe cei care sărbătoresc zille aceste Paștile Blajinilor să o facă în liniște, fără chefuri și consum excesib de alcool.
„ Este bine venit să nu facem din morminte restaurante, cafenele. La cimitir să venim doar cu o păscuță, un pahar cu vin, un cuvânt bun și cu asta se termină toată rânduiala”, a subliniat preot, Augustin Miron.
În majoritatea localităților din Republica Moldova Paștele Blajinilor se va sărbători mâine și luni.
