În Republica Moldova, rata de vaccinare rămâne sub nivelul recomandat, iar consecințele încep deja să se vadă. Chișinăul și Bălțiul sunt municipiile cu cea mai scăzută acoperire de imunizare, situație, pusă de experți, pe seama lipsei de informare și conștientizare. În timp ce unii oameni privesc vaccinul ca pe un risc pentru sănătate, iar alții ca pe o afacere, medicii avertizează că imunizarea la timp și formarea unei protecții colective pot salva vieți.
La Policlinica Nr. 1 din Chișinău, unde astăzi este zi de imunizare, am întâlnit-o azi pe Aliona Popa care a venit cu fiul ei, Adrian, pentru vaccinurile de la șase luni, incluse în Calendarul Național de Imunizări: hepatita B, poliomielita, infecția pneumococică și hemofilică, difteria, tusea convulsivă și tetanosul. Chiar dacă are unele temeri, femeia spune că știe cât de importantă este vaccinarea.
„Un pic ne temem, dar încercăm să-i protejăm pe cei mici. Frică pentru că apar multe video, chiar și pe internet cu mame care povestesc despre cazurilor lor”.
Elena Ilievici, mamă a patru copii, spune că nu a avut niciodată dubii când a fost vorba despre vaccinarea celor mici.
„Nu avem frică, facem la toții copiii fiindcă așa îi protejăm de boli. Facem tot ce zice medicul de familie”.
„Trebuie pentru că este antivirus, numaidecât. Nu ne este frică, medicina este puternică. Am încredere și am trei copii, toți vaccinați la timp”.
Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, pentru ca strategia de imunizare să fie eficientă, rata de vaccinare ar trebui să ajungă la cel puțin 95 la sută pentru toate serurile incluse în programul național.
În Republica Moldova, acest prag a fost atins doar în cazul vaccinului BCG, împotriva tuberculozei. Pentru celelalte vaccinuri, rata medie este de 80-85%, un nivel pe care specialiștii îl consideră insuficient pentru siguranța colectivă.
„Ce înseamnă 85 la sută? Înseamnă 15 copii din fiecare sută - nevaccinați. Ei se acumulează în fiecare an. O mie în acest an, o mie de anul trecut și tot așa câte o mie. Și când te uiți se adună 15 mii. E ca și chibritul în paie”, a declarat medicul epidemiolog ANSP, Nicolae Furtună.
În ultimii ani, medicii observă o creștere îngrijorătoare a cazurilor de boli care pot fi prevenite prin vaccinare. Dacă în 2021-2022 se înregistrau cel mult șase cazuri de tuse convulsivă, în 2024–2025 numărul acestora a depășit o mie.
Și rujeola revine în atenție: anul trecut au fost raportate circa 200 de cazuri, chiar dacă țara deține statutul de teritoriu fără focare active.
„Dacă eu am rujeolă, toți care sunteți nevaccinați veți avea rujeolă. Poți să-ți speli mâinile până se rod. Sunt maladii în care decât cu vaccinul, nu poți interveni cu altceva. Bolile lasă complicații și sechele. Toate bolile, cât de neimportantă ar părea ea pentru mama. Dacă e poliomielită, nu dă Domnul, ori e deces momentan ori e pe viață în scaun cu rotile”, a explicat medicul epidemiolog ANSP, Nicolae Furtună.
Potrivit specialiștilor, pe malul drept al Nistrului, cea mai scăzută rată de imunizare se înregistrează în municipiile Chișinău și Bălți. Cu toate acestea, cea mai gravă situație rămâne în regiunea din stânga Nistrului și în UTA Găgăuzia, unde acoperirea vaccinală este și mai redusă.
Unii moldoveni spun că evită imunizarea, considerând-o un risc pentru sănătate, în timp ce alții cred că promovarea vaccinurilor ar fi, de fapt, o afacere. Medicii însă vin să conteste aceste teorii.
În perioada 20-26 aprilie este marcată Săptămâna Europeană a Imunizărilor, o inițiativă care vine să crească nivelul de conștientizare privind rolul esențial al vaccinării în prevenirea bolilor și protejarea vieții. Administrate la timp, vaccinurile previn numeroase infecții și reduc semnificativ riscul de forme grave de boală, complicații și decese. În Republica Moldova, vaccinarea oferă protecție împotriva a 16 boli infecțioase.
