Republica Moldova celebrează 36 de ani de la adoptarea drapelului tricolor. Cu această ocazie, începând din 2010, pe 27 aprilie, se sărbătorește anual Ziua Drapelului. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acest simbol „ne unește ca neam și ne amintește de drumul parcurs spre libertate, independență și locul nostru în lume”.
„A onora drapelul de stat înseamnă a ne cunoaște trecutul și a ne respecta istoria. Fiecare culoare spune caracterul și tradițiile poporului nostru. Roșu arde ca inimile noastre, ca dragostea de neam, oriunde ne-am afla, este culoarea sângelui strămoșilor noștri, care și-au dat viețile pentru noi. Este culoarea curajului și a energiei noastre ca neam. Galbenul ne aduce acasă, în miros de pâine caldă, în câmpuri aurii, în liniștea vetrei. Este culoarea belșugului și a prosperității. Albastrul ne ridică privirea spre cer, spre pace, spre un viitor în care credem. Este culoarea care reprezintă aspirația noastră către libertate”, a declarat Spicherul Parlamentului în cadrul ceremoniei solemne dedicate Zilei Drapelului de Stat.
Ceremonia oficială a avut loc în fața Guvernului, cu gardă de onoare și orchestra prezidențială, în prezența miniștrilor și a altor oficiali.
„Aceste trei culori spun povestea noastră. O poveste pe care o scriem în fiecare zi și pe care o vor continua copiii noștri. (...) Să ducem Republica Moldova acolo unde îi este locul, într-o comunitate de țări libere și prospere, iar acest lucru îl putem face doar împreună, muncind onest și cu grijă față de semeni. (...) Pentru că Moldova e acolo unde suntem noi, moldovenii. Pentru că Moldova nu e un loc, e un popor și pentru că iubim trecutul, suntem un neam nemuritor și cât timp tricolorul trăiește în inimile noastre, acest neam nu poate fi învins”, a menționat Grosu.
Cu un mesaj pe rețelele de socializare a venit și președinta Maia Sandu, care a menționat că „dreptul de a arbora tricolorul este un privilegiu câștigat prin curajul și jertfa celor care au luptat pentru demnitate națională și restabilirea adevărului istoric”.
„Celebrăm astăzi și emoția pe care o simțim atunci când vedem tricolorul departe de casă - pe podiumurile internaționale sau oriunde în lume moldovenii păstrează vie legătura cu țara. Dar cel mai important este să ne ridicăm, în viața de fiecare zi, la înălțimea valorilor pe care drapelul le reprezintă - să fim uniți, buni unii cu alții și să muncim împreună pentru viitorul Republicii Moldova”, a scris șefa statului.
Data de 27 aprilie a fost aleasă în memoria zilei istorice din anul 1990, când primul Parlament ales democratic a votat tricolorul ca Drapel de Stat. Decizia face parte din mișcarea de renaștere națională începută odată cu revenirea la limba română și grafia latină, pe 31 august 1989. Gheorghe Ghimpu a fost cel care a arborat pentru prima dată tricolorul, pe cupola Parlamentului Republicii Moldova.
Anterior, în perioada sovietică, tricolorul a fost interzis, fiind înlocuit de steagul comunist.
Drapelul de Stat al Republicii Moldova — Tricolorul — reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîşii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru (azuriu), galben, roşu. În centru, pe fîşia de culoare galbenă este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Proporţia dintre lăţimea Stemei şi lungimea Drapelului este de 1:5, proporţia dintre lăţimea şi lungimea Drapelului — de 1:2.
Drapelul de Stat al Republicii Moldova se arborează:
- pe clădirile în care au loc sesiunile Parlamentului Republicii Moldova sau şedinţele consiliilor locale — pentru întreaga perioadă a acestora
- pe clădirile Parlamentului Republicii Moldova, Preşedinţiei Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, organelor administraţiei publice locale-permanent
- pe clădirile ministerelor, departamentelor, ale altor autorităţi publice din Republica Moldova, pe clădirile întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi pe casele de locuit — în zilele de sărbătoare şi memorabile
Drapelul de Stat al Republicii Moldova poate fi arborat de asemenea la ceremonii şi la alte solemnităţi, organizate de autorităţile publice, de întreprinderi, de instituţii şi organizaţii.
