Numai în două zile, Serviciul 112 a înregistrat aproape 400 de apeluri în care oamenii s-au plâns că au fost telefonați de escroci, care au încercat să le ia banii. Schemele prin care acționează devin tot mai ingenioase, iar specialiștii avertizează să nu oferim datele noastre personale sub nicio formă, chiar dacă escrocii pot părea destul de convingători. În prezent, cea mai populară schemă este cea în care oamenii sunt telefonați sub pretextul că au câștigat un premiu de la o rețea de supermarketuri, ca mai apoi, sub presiune, să fie impuși să ia credite pentru a le da banii escrocilor.
Apelul de la așa-numitul reprezentant al unei rețele de supermarketuri de la noi, Vladislav l-a primit la începutul lunii aprilie. Bărbatului i s-a spus că ar fi câștigat un televizor la o tombolă și i-au fost cerute date personale pentru livrarea premiului.
„El mi-a cerut numele, prenumele, data nașterii și orașul în care locuiesc, eu i-am spus aceste date, atunci când mi-a cerut datele din pașaport, am refuzat, m-a îngrijorat asta, el a spus că nu este o problemă, datele din pașaport le veți da curierului când va veni, mi-a spus că are nevoie pentru a face garanția, apoi m-a întrebat: Dumneavoastră confirmați aceste date?, i-am spus, da, confirm!”, a spus Vladislav.
La doar câteva ore, Vladislav a fost sunat din nou, de pe un alt număr. De această dată, scenariul a devenit și mai alarmant.
„Mi s-a spus că mă telefonează de la bancă și mi-au spus: Vladislav, noi vă felicităm, creditul dumneavoastră de 100 de mii de lei a fost acceptat. Eu am spus: Interesant, ce credit, eu astăzi nu am completat nimic, nici în gând nu am avut, în general nici o dorință. Ei mi-au spus: Cum, noi vedem că ați confirmat, avem și dovadă cum dumneavoastră spuneți: Da, eu confirm”, a povestit Vladislav.
Ulterior, un pretins angajat al băncii l-a anunțat că ar fi victima unei fraude și că pe numele său ar fi fost contractate credite de aproximativ 600 de mii de lei. I-au spus că îl pot „ajuta” și l-au conectat cu un așa-zis expert de la Banca Națională și cu un presupus ofițer de poliție. Discuțiile au continuat pe Telegram, iar faptul că nu era chemat la nicio instituție oficială nu l-a pus pe gânduri pe bărbatul deja panicat.
„- A fost chiar și apel video, a durat puțin în timpul conversației. - I-ați văzut fața? Da, angajatului de la poliție, el stătea într-un oficiu, în spatele lui nu era nimic, un birou și atât. El mi-a spus: Vladislav, eu sunt reprezentant MAI, vreau să vă înscriu la mine la consultație, dumneavoastră ați devenit victima escrocilor, noi știm cine este, el deja este dat în căutare”, a menționat Vladislav.
Sub presiune, escrocii l-au convins să le urmeze instrucțiunile pas cu pas. Pentru a-l împiedica să vorbească cu cineva, i-au trimis chiar și un articol fals din Codul Penal, avertizându-l că riscă amendă de zeci de mii de lei dacă dezvăluie situația. În plus, l-au amenințat că telefonul îi este monitorizat. A urmat „expertul” de la BNM, care i-a spus că pentru a închide creditele trebuie să contracteze un nou împrumut de 100 de mii de lei, de la o companie privată de creditare și să transmită banii printr-un circuit „sigur”, controlat de ei.
„Noi acum cu dumneavoastră o să facem încasare secretă acum. La noi se primește că suma pe care dumneavoastră ați schimbat-o trebuie să o transmiteți la a treia persoană, neutră va fi un serviciu de livrare, un taxist sau nu contează, să-i transmit suma asta de bani dar să i-o dau așa ca șoferul să nu înțeleagă că acolo sunt bani. El mi-a zis, mi-a trimis poze, mi-a zis că nu contează, să fie asta aparat de făcut cafea sau friteuză, să-i ascund acolo, ca și cum este un colet cadou pentru client”, își amintește Vladislav.
Conform scenariului prezentat de escroci, procedura prin care Vladislav a contractat creditul ar fi trebuit să ajute, de fapt, la „prinderea” presupușilor escroci. Cei 100 de mii de lei urmau să fie preluați de așa-ziși reprezentanți ai Băncii Naționale și ai poliției, care promiteau că vor închide cu ei creditul contractat de bărbat. După ce a urmat indicațiile, Vladislav a primit un document în limba rusă prin care i se comunica faptul că nu mai are datorii. A doua zi însă, a constatat că niciunul dintre conturile de pe Telegram prin care a discutat cu individul nu mai existau.
„Pentru mine deodată devine clar ce s-a întâmplat, ce am făcut, plus la asta, am încărcat în Chat GPT documentele pe care le-am primit în format electronic în care scrie că eu nu datorez nimic acestor bănci, Chat GPT mi-a explicat că ele sunt false, în primul rând este scris în limba rusă, dar nu în limba de stat, limba română, în al doilea rând, acolo era semnătura unui fost ministru al economiei, adică actualul ministru nu are nicio legătură”, a spus Vladislav.
Abia atunci bărbatul a realizat că a fost victima unei escrocherii și a depus plângere la poliție, însă probabilitatea ca responsabilii să fie găsiți, iar banii returnați sunt minime. Reprezentanții băncilor spun că astfel de cazuri sunt tot mai frecvente și atrag atenția că instituțiile financiare nu cer niciodată date personale, cum ar fi numele, prenumele, IDNP-ul sau datele bancare, așa cum în bazele lor de date, ele deja există.
„Un angajat bancar niciodată nu va apela clientul prin canalele de mesagerie cum ar fi Viber, WhatsApp sau Telegram. Un angajat al băncii nu își va solicita să contractezi un credit în mod urgent și rapid, nu va solicita coduri personale primite prin SMS, nu va invoca o situație de urgență și nu va informa că este necesar să transferați banii proprii pe conturi securizate pentru ca ele să fie protejate”, a declarat analista de fraude, Ludmila Oprea.
Băncile spun că au introdus măsuri suplimentare de protecție, inclusiv blocarea tranzacțiilor suspecte, iar clienții sunt informați prin aplicațiile oficiale, nu prin apeluri telefonice. În cazul în care pe numele dumneavoastră a fost contractat un credit de către o altă persoană sau ați transferat bani la indicațiile escrocilor, în primul rând trebuie alertată poliția și instituția bancară.
„De asemenea, dacă escrocul a obținut datele contului dumneavoastră bancar, atunci se recomandă să reemiteți acest card și dacă a obținut acces la telefonul dumneavoastră, este necesar să contactați compania de telecomunicații”, a declarat analista de fraude, Ludmila Oprea.
Serviciul 112 confirmă că primește zilnic sute de apeluri de la persoane contactate de escroci. Potrivit poliției, infractorii se pot prezenta drept angajați ai băncilor, ai instituțiilor publice sau chiar pot pretinde că sună în numele unei rude ori al unui membru al familiei. Aceștia folosesc frecvent scenarii de urgență: premii false, solicitări urgente de ajutor, credite fictive, tranzacții suspecte sau accidente inventate, toate menite să creeze panică și să determine victimele să ofere date personale, informații bancare sau să transfere bani. Anul trecut, escrocii au provocat un prejudiciu de aproximativ 272 de milioane de lei.
